România și Italia testează taxa pe coletele extracomunitare, dar platformele asiatice găsesc rute alternative
România și Italia au devenit primele state europene care au introdus o taxă logistică aplicată coletelor provenite din afara Uniunii Europene, vizând în special livrările realizate de platformele chinezești Temu și Shein.
Măsura a fost gândită ca un instrument de limitare a fluxului masiv de colete extracomunitare și de creștere a veniturilor bugetare, într-un context în care Europa se confruntă cu o adevărată „invazie” de livrări cu valoare redusă.
În practică însă, primele efecte indică adaptări rapide ale companiilor vizate, care reușesc să evite plata taxei prin mutarea fluxurilor logistice.
În România, taxa de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro, provenite din afara UE, se aplică începând cu 1 ianuarie. În Italia, de la aceeași dată, a fost introdusă o taxă de 2 euro pe colet.
Autoritățile din cele două state estimau încasări semnificative, având în vedere că, în 2024, în Uniunea Europeană au fost importate zilnic aproximativ 12,5 milioane de colete cu valoare sub pragul de 150 de euro. Realitatea din teren arată însă că marile platforme de comerț online au identificat rapid soluții pentru a ocoli noile costuri.
Au apărut rapid depozite în Uniunea Europeană, ocolindu-se astfel plata taxei respective
La nivelul Uniunii Europene, apar tot mai multe semnale că platformele chinezești investesc în deschiderea de depozite logistice pe teritoriul statelor membre care nu aplică astfel de taxe. Strategia presupune importul mărfurilor în cantități mari în aceste depozite, urmat de distribuirea lor către alte piețe din UE, inclusiv România și Italia, fără a mai fi aplicate taxele naționale pe coletele mici.
În România, reprezentanții FAN Courier au atras atenția că, în lipsa unor condiții administrative atractive, țara riscă să piardă venituri importante în favoarea statelor vecine, notează Adevărul.
Conducerea companiei a arătat că firmele din afara UE ar fi dispuse să deschidă depozite locale dacă birocrația ar fi redusă și dacă obținerea autorizațiilor nu ar dura ani de zile. În caz contrar, aceste companii vor compara condițiile din România cu cele oferite de state precum Ungaria sau Grecia și vor alege variantele mai rapide și mai prietenoase din punct de vedere administrativ.
„Ei vor veni dacă birocrația va fi mai redusă. Dacă nu va dura 2-3 ani obținerea autorizațiilor. Vor compara situația de la noi cu ce primesc în Ungaria, Grecia sau în altă țară”, a afirmat CEO-ul Fan Courier, Adrian Mihai.
Potrivit explicațiilor din industrie, odată ce depozitele sunt deschise în alte state membre, precum Polonia sau Ungaria, mărfurile sunt importate acolo printr-o procedură vamală standard, cunoscută sub codul H1.
Din aceste centre logistice, bunurile sunt expediate ulterior către clienții din România, fără a mai fi aplicată procedura simplificată H7, destinată coletelor sub 150 de euro și care presupune plata taxei de 25 de lei. Astfel, efectul direct al taxei românești este diminuat semnificativ.
În paralel, companiile de curierat din România așteaptă clarificări din partea ANAF privind mecanismele concrete de aplicare a legii. Potrivit informațiilor din industrie, există încă neclarități legate de responsabilitatea plății taxei și de modul de colectare.
Situația este complicată și de faptul că Uniunea Europeană a aprobat deja o reglementare aplicabilă la nivelul întregului bloc comunitar, care vizează coletele sub 150 de euro și care va intra în vigoare la 1 iulie 2026. Actorii din domeniu nu știu ce se va întâmpla cu legislația națională după aplicarea normelor europene, iar autoritățile nu au oferit, până în prezent, explicații clare.
Italia reclamă efectul de bumerang al taxei
În Italia, efectele introducerii taxei sunt deja vizibile, potrivit informațiilor publicate de Financial Times. Companiile de logistică și operatorii aeroportuari susțin că numărul coletelor mici gestionate de rețelele lor a scăzut brusc, iar o parte semnificativă a traficului aerian de marfă a fost redirecționată către alte aeroporturi din Uniunea Europeană.
Reprezentanții sectorului afirmă că zborurile cargo din afara UE evită aeroporturile italiene pentru a nu plăti taxa, preferând destinații alternative din interiorul blocului comunitar.
Industria aeroportuară italiană consideră că măsura a avut un efect contrar celui dorit, afectând întregul lanț logistic. Potrivit conducerii Asociației Aeroporturilor Italiene, care reprezintă operatori ce administrează 32 de aeroporturi, inclusiv Malpensa din Milano, unul dintre cele mai importante hub-uri de marfă din țară, sectorul logistic pierde volume semnificative de afaceri, scrie Financial Times.
Estimările inițiale ale guvernului de la Roma indicau încasări de 122 de milioane de euro în acest an și 245 de milioane de euro anul viitor, însă datele din primele săptămâni ale anului sugerează o realitate diferită.
Conform agenției vamale italiene, între 1 și 20 ianuarie, numărul coletelor cu valoare mică sosite direct în Italia din afara UE a fost cu 36% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. Reprezentanții industriei arată că cel puțin 30 de zboruri programate inițial să ajungă la Malpensa au fost redirecționate către aeroporturi precum Liège, Amsterdam sau Budapesta, pe fondul reorganizării rapide a fluxurilor logistice pentru evitarea taxei.
Se propune amânarea aplicării taxei în Italia până la data de 1 iulie
Normele europene actuale permit ca, odată ce mărfurile intră pe piața unică și trec prin vamă într-un stat membru, acestea să circule liber fără taxe suplimentare, facilitând astfel ocolirea taxei italiene. Liderii din logistică avertizează că, dacă măsura nu va fi suspendată sau modificată, sectorul va continua să piardă, iar efectele secundare vor include creșterea traficului rutier și a poluării, prin mutarea transporturilor către alte țări.
Deși colectarea efectivă a taxei în Italia va începe oficial abia în martie, din cauza actualizării sistemelor informatice, companiile sunt obligate să achite taxa pentru toate coletele mici sosite începând cu 1 ianuarie.
În acest context, un parlamentar din Forza Italia a propus amânarea aplicării taxei până la 1 iulie, moment în care Uniunea Europeană intenționează să introducă o taxă vamală unitară de 3 euro pentru toate coletele cu valoare mică, în încercarea de a crea reguli uniforme la nivel comunitar.
