Statele care au avut de câștigat în urma închiderii Strâmtorii Ormuz. ONU votează o rezoluție pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz

Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, principala rută de export pentru o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate globale. Decizia a crescut prețurile petrolului, a provocat pierderi pentru alte state din regiune și a determinat intervenția diplomatică a ONU.

Statele care au avut de câștigat în urma închiderii Strâmtorii Ormuz

Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz asupra statelor producătoare de petrol din Orientul Mijlociu diferă în funcție de poziția geografică. Deși Iranul controlează strâmtoarea, țări precum Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pot ocoli ruta prin conducte și porturi alternative.

În schimb, Irak, Kuweit și Qatar au văzut exporturile de petrol aproape complet blocate, deoarece nu au rute alternative către piețele internaționale. O analiză Reuters bazată pe datele din martie arată că veniturile estimate din exporturile Irakului și Kuweitului au scăzut cu aproximativ trei sferturi față de anul trecut. În același timp, veniturile Iranului au crescut cu 37%, cele ale Omanului cu 26%, iar Arabia Saudită a înregistrat o creștere de 4,3%. Emiratele Arabe Unite au avut o ușoară scădere de 2,6%.

Pentru Arabia Saudită, prețurile mai ridicate ale petrolului înseamnă venituri mai mari din taxe și redevențe, în special de la gigantul petrolier Aramco, controlat în mare parte de stat și de fondul suveran al regatului. Cel mai mare oleoduct al Arabiei Saudite, East-West, construit în anii 1980 în timpul războiului Iran-Irak, leagă câmpurile petroliere din est de portul Yanbu de la Marea Roșie și funcționează la o capacitate extinsă de aproximativ 7 milioane de barili pe zi, evitând astfel Strâmtoarea Ormuz.

Cu toate acestea, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au scăzut cu 26% în martie față de anul precedent, ajungând la 4,39 milioane de barili pe zi, însă creșterea prețurilor a majorat valoarea totală a exporturilor cu aproximativ 558 de milioane de dolari. Irak a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor dintre statele producătoare din Golf, cu 76%, până la circa 1,73 miliarde de dolari, iar Kuweitul a scăzut cu 73%, la aproximativ 864 de milioane de dolari.

Analiștii avertizează că în aprilie aceste state ar putea înregistra scăderi și mai mari, pentru că o parte din exporturile din martie au fost realizate în primele zile ale conflictului, înainte ca restricțiile asupra traficului maritim să devină mai severe. Pe termen lung, impactul crizei rămâne incert: unele companii petroliere și politicieni occidentali cer creșterea investițiilor în combustibili fosili pentru a proteja aprovizionarea, în timp ce alți analiști consideră că dezvoltarea energiei regenerabile oferă cea mai bună protecție împotriva șocurilor energetice.

Închiderea Strâmtorii Ormuz și creșterea puternică a prețurilor globale ale petrolului au generat câștiguri financiare pentru Iran, Oman și Arabia Saudită, în timp ce alte state din regiune, care nu dispun de rute alternative de export, au înregistrat pierderi de miliarde de dolari. Iranul a închis efectiv această strâmtoare, o rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, după ce loviturile aeriene ale SUA și Israel asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie, au determinat escaladarea conflictului.

Ulterior, Guvernul de la Teheran a anunțat că va permite tranzitul navelor care nu au legături cu SUA sau Israel. În aceste condiții, unele petroliere au reușit să traverseze strâmtoarea, însă piețele energetice au fost puternic afectate. Prețul petrolului Brent a crescut cu 60% în luna martie, marcând cea mai mare creștere lunară înregistrată vreodată.

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că „va dezlănțui iadul” asupra Iranului dacă până marți nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul nu va redeschide strâmtoarea în cadrul unui armistițiu temporar și a respins ultimatumurile anterioare ale lui Trump, subliniind că Teheranul nu va accepta să fie umilit.

Consiliul de Securitate al ONU pregătește o rezoluție pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, după opoziția Chinei și Rusiei

Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze marți o rezoluție privind protejarea navigației comerciale în Strâmtoarea Ormuz, însă într-o formă considerabil diluată, după ce China, care deține drept de veto, s-a opus autorizării utilizării forței. Prețurile petrolului au crescut puternic de când SUA și Israel au atacat Iran la sfârșitul lunii februarie, declanșând un conflict care durează de peste cinci săptămâni și în urma căruia Teheranul a închis în mare parte această arteră energetică vitală, potrivit unor diplomați citați de Reuters.

Eforturile depuse de Bahrain, actualul președinte al Consiliului format din 15 membri, pentru a asigura adoptarea rezoluției au inclus mai multe variante de text, menite să depășească opoziția venită din partea Chinei, Rusia și a altor state.

Cea mai recentă versiune a documentului, consultată de Reuters, elimină orice referire explicită la autorizarea folosirii forței. În schimb, textul încurajează ferm statele interesate de utilizarea rutelor maritime comerciale din Strâmtoarea Ormuz să își coordoneze eforturile defensive, într-o manieră proporțională cu circumstanțele, pentru a contribui la siguranța și securitatea navigației. Se precizează că aceste contribuții ar putea include escortarea navelor comerciale, iar documentul susține totodată inițiativele menite să descurajeze orice încercări de a închide, obstrucționa sau perturba navigația internațională prin această strâmtoare.

Irakul pierde majoritatea veniturilor din petrol și își reduce producția cu aproximativ 80%, după blocarea exporturilor prin Strâmtoarea Ormuz

Potrivit unei analize realizate de agenția de presă Reuters, Irak a avut cea mai mare scădere a veniturilor din petrol dintre țările din Golf după închiderea Strâmtoarea Ormuz, deoarece nu are alte rute prin care să exporte. În mod normal, prin această strâmtoare trece cam o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel global. Directorul companiei Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim, a explicat că Iran a oferit doar promisiuni verbale că va permite petrolierele irakiene să treacă, fără să existe până acum un acord oficial scris.

Acesta a spus că producția din sudul Irakului este în prezent de aproximativ 900.000 de barili pe zi, dar că, dacă războiul se va termina și trecerea prin strâmtoare va deveni sigură, exporturile ar putea crește rapid până la 3,4 milioane de barili pe zi într-o săptămână. El a mai explicat că atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere au provocat pierderi mari și au afectat serios activitatea, fiind lovite atât companii irakiene, cât și firme străine.

De exemplu, un atac cu drone asupra câmpului petrolier Rumaila a rănit trei muncitori și a provocat un incendiu la unele instalații folosite de companiile Schlumberger și Baker Hughes. Incendiul a fost stins ulterior, iar cele două firme nu au comentat imediat situația.

„Nu am primit niciun document oficial privind autorizarea petrolierelor irakiene să treacă”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters.

În ultima lună, producția totală de petrol a Irakului a scăzut cu aproximativ 80%, ajungând la circa 800.000 de barili pe zi, deoarece exporturile au fost blocate și spațiile de depozitare s-au umplut. La câmpul Rumaila, producția a coborât la aproximativ 400.000 de barili pe zi, față de 1,35 milioane înainte de conflict, iar la câmpul Zubair este de aproximativ 300.000 de barili pe zi.

Unele câmpuri mai mici funcționează la un nivel redus doar pentru a produce gaz folosit la generarea de energie electrică, iar în alte locuri oprirea activității a fost folosită pentru lucrări de întreținere. Înainte de război, Irakul producea aproximativ 4,3 milioane de barili de petrol pe zi, nivel care ar permite revenirea exporturilor la 3,4 milioane de barili pe zi, chiar dacă au existat pagube din cauza conflictului.

Producția de gaze din zona Basra a scăzut și ea, de la aproximativ 1,1 miliarde la 700 de milioane de picioare cubice pe zi, în principal din cauza reducerii producției de petrol. Pentru a acoperi consumul intern, compania Basra Oil trimite zilnic aproximativ 400.000 de barili de țiței în nordul țării: o parte este transportată cu camioane, iar restul prin conducte, pentru a alimenta rafinăriile, care au nevoie de aproximativ 500.000 de barili pe zi.

În nord, în zona Kirkuk, producția de petrol este de aproximativ 380.000 de barili pe zi.