Sorin Grindeanu susține că economia și-a revenit după plecarea lui Bolojan: Este reacția unei piețe care răsuflă ușurată că s-a pus capăt unei austerități

Liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că după demiterea premierului Ilie Bolojan, piețele financiare au reacționat pozitiv, contrar temerilor privind o criză economică, susținând că evoluțiile bursiere și scăderea dobânzilor indică o ușurare a investitorilor.

PSD anunță că economia națională dă semne de revenire, după demiterea Guvernului Bolojan

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține că temerile privind o „apocalipsă economică” după demiterea fostului prim-ministru Ilie Bolojan nu s-au confirmat, susținând că evoluțiile din piețele financiare ar indica mai degrabă o îmbunătățire a încrederii investitorilor.

Acesta a susținut că, începând de luni, după schimbarea guvernului, piețele ar fi reacționat pozitiv, invocând creșteri consecutive ale Bursei de la București, o scădere a dobânzilor la obligațiunile pe 10 ani și o apreciere ulterioară a cursului de schimb după o creștere inițială. În interpretarea transmisă de liderul PSD, aceste evoluții nu ar reflecta o reacție de teamă, ci una de ușurare a piețelor, în contextul renunțării la politici de austeritate considerate de el ca fiind restrictive pentru consum, investiții și încrederea mediului economic.

Totodată, el a transmis pe Facebook că investitorii ar fi oferit un semnal clar clasei politice privind necesitatea relansării investițiilor publice, inclusiv în infrastructură, școli, spitale și rețele de utilități, precum și a stimulării mediului de afaceri, pe care le-a descris drept priorități ale perioadei post-guvernare Bolojan.

„În ciuda corului digital de bocitoare al lui Ilie Bolojan, apocalipsa economică promisă nu a venit.

S-a produs chiar contrariul!

De luni, după demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, piețele au dat verdictul lor – exact opusul celui anunțat pe toate canalele:
📈 Bursa de la București urcă a 4-a zi consecutiv.
📉 Dobânzile la împrumuturile României pe 10 ani scad a 4-a zi la rând.
💶 Cursul, după reacția inițială de creștere, a coborât astăzi.

Aceasta NU este reacția unei piețe speriate. Este reacția unei piețe care răsuflă ușurată că s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor.

Bursa nu votează la urne. Dar atunci când vorbește prin cifre, nu poate fi acuzată că face propagandă.

Investitorii au dat un semnal clar, iar clasa politică trebuie să-l înțeleagă și să-l aplice urgent.

Aceasta înseamnă reluarea investițiilor, redeschiderea șantierelor de școli, spitale, drumuri județene și alimentări cu apă și gaze.

Repornirea economiei și stimularea mediului de afaceri reprezintă adevăratele priorități ale României post-Bolojan!”, este mesajul lui Grindeanu.

PSD acuză Guvernul Bolojan de scăderea a consumului

Deputatul PSD Mihai Fifor a transmis, la rândul său, într-o postare pe Facebook, că România ar fi ajuns la a opta lună consecutivă de scădere a consumului, invocând date ale Institutului Național de Statistică (INS). Acesta a pus evoluția economică în legătură critică cu politicile de reformă asociate lui Ilie Bolojan, susținând că acestea ar fi afectat puterea de cumpărare și ar fi încetinit economia.

Fifor a afirmat, citând INS, că în martie 2026 comerțul cu amănuntul ar fi înregistrat scăderi atât pe serie brută, de 2,3%, cât și pe serie ajustată sezonier, de 3,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. El a mai susținut că, la nivelul primului trimestru din 2026, declinul ar fi fost de aproximativ 5% pe serie ajustată.

În aceeași analiză, deputatul social-democrat a menționat că segmentul produselor nealimentare ar fi fost cel mai afectat, cu o scădere de 7,4% în luna martie, interpretând această evoluție ca un semn al reducerii consumului pentru bunuri considerate neesențiale.

Fifor a susținut că aceste date ar indica o deteriorare a încrederii economice și o diminuare a veniturilor disponibile, afirmând că politicile de austeritate ar fi contribuit la frânarea activității economice și că reformele promovate nu ar fi produs efectele pozitive anticipate, ci mai degrabă blocaje și contracție a consumului.

„Ei, cum e, domnule Bolojan? Și INS minte?

Încă o „mare reușită” a reformei Bolojan: România bifează a opta lună consecutivă de scădere a consumului. Iar asta spune totul despre adevărata stare a economiei. Pentru că atunci când consumul se prăbușește, înseamnă că oamenii nu mai au bani, nu mai au încredere și încep să taie din cheltuielile de bază. Exact acolo a dus România „austeritatea luminată” vândută propagandistic de Ilie Bolojan.

‼️ Datele INS sunt devastatoare și demontează complet povestea succesului economic.
📌 În martie 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut din nou față de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută (-2,3%), cât și ca serie ajustată (-3,2%).
📌 Iar pe primul trimestru din 2026 scăderea este și mai gravă: minus 5% ajustat sezonier. Asta după luni întregi în care economia a fost sufocată de tăieri, taxe, blocaje și panică întreținută chiar de la vârful guvernului.
📌 Și mai grav este unde se vede căderea. Produsele nealimentare se prăbușesc cu 7,4% în martie. Asta înseamnă că oamenii au început să renunțe la orice cheltuială care nu ține strict de supraviețuire. Nu mai cumpără. Nu mai investesc. Nu mai consumă.

Economia reală e în gard. Exact efectul unei politici făcute cu barda, nu cu mintea.

Ne-a predicat apăsat „miracolul de la Bihor” că „reforma” va aduce eficiență și dezvoltare. În realitate, reforma lui Bolojan a adus frică, blocaj și recesiune. A lovit în firmele românești, a tăiat consumul, a omorât încrederea și a împins economia într-o spirală periculoasă. Iar acum vedem nota de plată: opt luni consecutive de contracție a consumului, scăderea puterii de cumpărare și o economie care gâfâie tot mai evident.

Cum era, domnule Bolojan, cu discursurile despre „disciplină” și „responsabilitate”? În traducere, asta a însemnat sărăcirea populației și înghețarea economiei. Pentru că este foarte ușor să te lauzi cu austeritatea când factura o plătesc românii, antreprenorii și economia privată.

Bolojan a promis reformă și a livrat recesiune. A promis eficiență și a produs blocaj. A promis modernizare și a reușit performanța de a transforma România într-o economie paralizată de nesiguranță și lipsă de perspectivă.

Iar adevărul nu mai poate fi ascuns în conferințe de presă și sloganuri sterile: când consumul scade opt luni la rând, țara nu se reformează.

Țara se afundă”, este mesajul lui Fifor.

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna martie 2026

Potrivit INS, în luna martie 2026 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna februarie 2026, atât ca serie brută cu 18,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,6%.

Faţă de luna martie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna martie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 2,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,2%.

În perioada 1.I-31.III.2026 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de perioada 1.I-31.III.2025, atât ca serie brută cu 5,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,0%.

Martie 2026 comparativ cu februarie 2026

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2026, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 18,6%, datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+33,2%), vânzările de produse nealimentare (+19,9%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,2%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna martie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 2,6%, datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,1%) și la vânzările de produse nealimentare (+2,7%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,6%.

Martie 2026 comparativ cu martie 2025

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2026, comparativ cu luna martie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 2,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,4%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2026, comparativ cu luna martie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 3,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,4%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,0%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 4,1%.

Perioada 1.I-31.III.2026 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2025

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.III.2026, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-9,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,7%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-2,5%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.III.2026, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,0%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1,0%).