Șeful Salrom răstoarnă versiunea lui Miruță și Darău: Cei doi au descoperit importanța unui proiect început în 2024

Directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, îi acuză pe Radu Miruță și Irineu Darău că prezintă public proiectul grafitului de la Baia de Fier drept o inițiativă readusă la viață prin intervenția lor. Șeful companiei susține că proiectul este dezvoltat de Salrom încă din 2024 și a primit în martie 2025 statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene. Reacția vine înaintea adoptării de către Guvern a unei hotărâri necesare pentru eliminarea obiectivelor de la Baia de Fier din listele exploatărilor aflate în închidere.

Salrom susține că proiectul grafitului este construit încă din 2024

Salrom dezvoltă proiectul pentru extracția și procesarea grafitului de la Baia de Fier de peste doi ani, iar Constantin Dan Dobrea contestă afirmațiile publice potrivit cărora acesta ar fi fost „reînviat” în 2026 de Radu Miruță și Irineu Darău. Directorul general precizează că actuala hotărâre de Guvern reprezintă o etapă administrativă necesară, nu punctul de pornire al investiției.

Precizările apar în condițiile în care Guvernul ar urma să aprobe în zilele următoare hotărârea privind redeschiderea exploatării de grafit de la Baia de Fier. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a anunțat că primele activități de exploatare sunt estimate pentru 2028, iar până atunci ar urma să fie organizată o licitație internațională pentru studiile de fezabilitate. Radu Miruță a afirmat, la rândul său, că exploatarea se afla pe lista obiectivelor miniere închise, situație stabilită inclusiv prin hotărâre de Guvern.

„Am urmărit declarațiile publice făcute astăzi de domnii Radu Miruță și Irineu Darău cu privire la grafitul de la Baia de Fier și mă bucur că, în august 2026, cei doi au descoperit importanța unui proiect pe care SALROM îl construiește, instituțional, tehnic și financiar, încă din anul 2024. Mă bucur, de asemenea, că Guvernul face în sfârșit pasul administrativ necesar pentru eliminarea perimetrelor miniere de la Baia de Fier din hotărârile de Guvern prin care acestea fuseseră incluse pe lista obiectivelor aflate în închidere.

Dar, între a elimina două poziții din anexele unor hotărâri de Guvern și a pretinde că ai „reînviat” proiectul grafitului românesc există o diferență pe care documentele oficiale o fac foarte clară. Poți elimina, în 2026, două poziții din două anexe. Nu poți elimina din istorie peste doi ani de muncă ai actualei echipe SALROM și demersurile făcute de companie pentru obținerea licenței de exploatare, inclusiv prin demersurile pentru modificarea Legii minelor”, a transmis directorul SALROM.

Proiectul Salrom a fost depus la Comisia Europeană în august 2024

Calendarul prezentat de conducerea Salrom începe în primăvara anului 2024, odată cu intrarea în vigoare a cadrului european destinat materiilor prime critice. La 23 mai 2024 a intrat în vigoare Critical Raw Materials Act – Regulamentul (UE) 2024/1252 –, fiind deschis primul apel pentru Proiecte Strategice, cu termen de depunere la 22 august 2024. În aceeași zi a avut loc și prima reuniune a European Critical Raw Materials Board.

În România, mecanismul juridic prin care exploatările miniere neenergetice închise prin hotărâri ale Guvernului pot fi redeschise a fost reglementat în iunie 2024, prin OUG nr. 77/2024. Actul normativ a introdus art. 53^1 în Legea minelor nr. 85/2003. Potrivit lui Dobrea, nota de fundamentare menționa explicit reglementarea redeschiderii unor asemenea exploatări și lega urgența intervenției legislative de oportunitățile create pentru companiile naționale prin CRMA.

„Cu alte cuvinte, cadrul legal pe care îl aplică astăzi Guvernul nu a fost inventat în august 2026 și nu a fost creat de domnii Radu Miruță și Irineu Darău”.

Salrom a depus la Comisia Europeană, pe 20 august 2024, proiectul „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site – Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union”. Investiția vizează extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru obținerea grafitului de calitate destinat bateriilor.

Comisia Europeană a acordat proiectului statut strategic și a indicat o valoare de 198 de milioane de euro

Proiectul Salrom a trecut ulterior de evaluarea europeană, iar pe 25 martie 2025 Comisia Europeană i-a acordat statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene. Valoarea indicată pentru investiție este de 198 de milioane de euro.

În Decizia Comisiei, proiectul figurează la poziția 43 sub denumirea „SALROM Baia de Fier”. Este prezentat drept un proiect de extracție din România, promovat de Societatea Națională a Sării S.A. și destinat furnizării de grafit de calitate pentru baterii.

„Așadar, în martie 2025, Comisia Europeană considera proiectul SALROM suficient de matur și de important încât să îl declare proiect strategic european. În august 2026 ni se explică public că acest proiect este trecut „de la morți la vii”.

În anul 2025, SALROM a continuat demersurile pentru menținerea și dezvoltarea drepturilor miniere în perimetrul Ungurelașu-Polovragi. Documentele oficiale consemnează expres că titularul licenței solicitase prelungirea acesteia, mai precizează Constantin Dan Dobrea .

„Prin HG nr. 639 din 8 august 2025, Guvernul a aprobat Actul adițional nr. 2/2025 la Licența de concesiune nr. 634/1999 deținută de SALROM pentru exploatarea șisturilor grafitoase în perimetrul Ungurelașu-Polovragi. Licența a fost prelungită până la 9 august 2030. Și aici există un detaliu pe care actuala retorică publică pare să îl uite: HG nr. 639/2025 a fost contrasemnată, în calitate de ministru al Economiei, chiar de domnul Radu-Dinel Miruță. Prin urmare, existența proiectului, titularul licenței și demersurile SALROM nu reprezintă informații pe care domnul Miruță le putea descoperi abia în august 2026″.

Salrom indică un portofoliu de peste 628 de milioane de euro pentru grafitul de la Baia de Fier

Compania susține că dezvoltarea proiectului nu s-a oprit la componenta de extracție, ci a continuat prin investiții destinate procesării și reciclării grafitului. În cadrul celui de-al doilea apel CRMA, lansat de Comisia Europeană în septembrie 2025, Salrom a depus încă două proiecte.

Primul, depus pe 7 noiembrie 2025, privește procesarea avansată a grafitului de la Baia de Fier și are o valoare de 250 de milioane de euro. Al doilea, „Tailings-to-Green Baia de Fier”, a fost depus pe 12 ianuarie 2026, are o valoare de 180 de milioane de euro și urmărește reciclarea și valorificarea haldelor istorice și a fluxurilor secundare rezultate din extracția și procesarea grafitului.

Împreună cu proiectul de extracție depus în 2024, cele trei proiecte CRMA dezvoltate de Salrom însumează peste 628 de milioane de euro și urmăresc realizarea unui lanț industrial complet: extracție – procesare – reciclare. Cel de-al doilea apel CRMA a fost deschis pe 25 septembrie 2025, iar termenul pentru depunerea proiectelor a fost 15 ianuarie 2026.

În paralel, compania a dezvoltat și depus proiectul GRAPH-SECURE în cadrul Innovation Fund. Acesta urmărește introducerea tehnologiei HPSA (High-Pressure Slurry Ablation) și decarbonizarea extracției și procesării primare a grafitului de la Baia de Fier.

Ce schimbă, de fapt, hotărârea de Guvern pregătită pentru Baia de Fier

Directorul general al Salrom precizează că susține adoptarea hotărârii de Guvern, dar respinge ideea că actul normativ ar crea sau ar relansa proiectul. Potrivit explicațiilor sale, măsura elimină două obiective de la Baia de Fier din listele exploatărilor miniere aflate în proces de închidere.

„Actualul proiect de Hotărâre a Guvernului este necesar și SALROM susține adoptarea lui. Dar trebuie spus foarte exact ce face această hotărâre: abrogă poziția 51 din anexa HG nr. 1008/2006 și poziția 48 din anexa HG nr. 644/2007, eliminând astfel cele două obiective din listele de închidere. Atât.

Chiar Nota de fundamentare a actualului proiect de HG afirmă că adoptarea lui este necesară pentru implementarea de către Societatea Națională a Sării S.A. a proiectului strategic deja aprobat de Comisia Europeană. Documentul recunoaște, de asemenea, că SALROM deținea licența, că aceasta fusese prelungită în 2025 și că societatea transmisese autorității miniere documentația care dovedea capacitatea tehnico-economică de dezvoltare a exploatării.

Ordinea lucrurilor este, deci, exact așa, dar invers față de impresia creată astăzi public: HG-ul nu creează proiectul SALROM. Proiectul SALROM, deja declarat strategic la nivel european, este motivul pentru care această HG trebuie adoptată”, mai scrie în declarația de presă.

Directorul Salrom reclamă neconcordanțe între declarațiile celor doi miniștri

Constantin Dan Dobrea semnalează și o diferență între declarațiile făcute de Radu Miruță și Irineu Darău cu privire la stadiul hotărârii de Guvern. Potrivit acestuia, Miruță a afirmat că documentul a fost semnat, în timp ce Darău a declarat că actul se află încă în procedura de avizare.

Directorul Salrom subliniază că semnarea sau avizarea unui proiect de act normativ nu echivalează cu adoptarea sa de către Guvern. Acesta afirmă că sprijinul instituțional acordat investiției este necesar, însă consideră că el nu trebuie confundat cu asumarea meritelor pentru etapele parcurse anterior de companie.

„Domnii Miruță și Darău pot revendica semnăturile pe documentele pe care le semnează astăzi. Nu pot revendica retroactiv legislația adoptată în 2024, proiectul depus de SALROM în august 2024, statutul strategic european obținut în martie 2025, documentațiile tehnico-economice realizate, licența prelungită în 2025 și proiectele de procesare și reciclare depuse ulterior de SALROM. Grafitul de la Baia de Fier nu a fost „înviat” într-o conferință de presă.

A fost construit ca proiect industrial, etapă cu etapă, de oamenii din SALROM. Mă bucur, în concluzie, de interesul pe care domnii Radu Miruță și Irineu Darău îl manifestă astăzi față de proiectul de grafit de la Baia de Fier. SALROM are nevoie de interesul Ministerului Economiei, dar mai ales are nevoie de sprijin instituțional concret, constant și predictibil pentru implementarea unor investiții de asemenea amploare”.

Constantin Dan Dobrea afirmă că s-ar fi cerut revocarea sa de la conducerea Salrom

Conducerea Salrom susține că proiectele privind grafitul de la Baia de Fier nu ar fi beneficiat până în prezent de un sprijin consistent din partea lui Radu Miruță și Irineu Darău, în pofida declarațiilor publice recente referitoare la investiție.

Constantin Dan Dobrea afirmă și că a primit informații potrivit cărora Irineu Darău ar fi dorit revocarea sa din funcția de director general al Salrom. Șeful companiei precizează că ministrul poate dezminți public informația dacă aceasta nu este adevărată. În situația în care ar fi reală, Dobrea consideră contradictorie prezentarea proiectelor realizate sub actuala conducere drept succese, concomitent cu o eventuală încercare de schimbare a conducerii companiei.

„Domnul Darău vorbește, pe bună dreptate, despre nevoia de „implicare a tuturor instituțiilor care au responsabilități în acest proces”. Sunt întru totul de acord.

Poate că ar fi util, atunci, ca printre aceste instituții să fie inclusă și Societatea Națională a Sării – SALROM: titularul licenței de exploatare, compania care a elaborat și depus proiectul la Comisia Europeană, care a obținut statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene și care a construit, în ultimii doi ani, proiectele de extracție, procesare și reciclare a grafitului de la Baia de Fier.

Este dificil să vorbești despre „bună colaborare” și despre „implicarea tuturor” atunci când din relatarea succesului dispare tocmai compania care a făcut cea mai mare parte din munca despre care vorbești. SALROM este pregătită pentru colaborare. Ar fi util doar să fie invitată”.