Exploatările miniere avansează în zone afectate de secetă. România are trei proiecte strategice pe lista Comisiei Europene

Seceta devine un factor tot mai important în dezbaterea privind noile exploatări miniere susținute de Uniunea Europeană. Comisia Europeană analizează modificarea legislației privind protecția apelor pentru a accelera proiectele considerate esențiale pentru securitatea economică a blocului comunitar. O analiză publicată de The Guardian arată că numeroase proiecte strategice sunt amplasate în regiuni afectate de lipsa apei, inclusiv trei investiții aprobate în România. Dezbaterea a generat reacții puternice din partea organizațiilor de mediu și a industriei miniere europene.

Seceta afectează o parte importantă dintre noile exploatări miniere susținute de UE

În contextul creșterii cererii pentru materii prime critice, seceta și disponibilitatea resurselor de apă au devenit elemente centrale în evaluarea impactului noilor proiecte miniere. Comisia Europeană intenționează să revizuiască Directiva-cadru privind apa (Water Framework Directive – WFD), principalul act normativ care reglementează protecția râurilor, apelor subterane și zonelor umede din Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize realizate de Watershed Investigations și consultate de The Guardian, mai mult de jumătate dintre cele 33 de proiecte miniere noi sau extinse desemnate de Uniunea Europeană drept „proiecte strategice” sunt amplasate în regiuni care au înregistrat procese de secare în ultimele două decenii, conform datelor satelitare furnizate de NASA.

Datele analizate mai arată că aproape jumătate dintre aceste proiecte sunt localizate în zone afectate de secetă în ultimele trei luni. De asemenea, aproximativ un sfert dintre exploatările miniere se află în regiuni considerate deja vulnerabile din perspectiva disponibilității resurselor de apă.

Spania, Portugalia și Grecia se numără printre statele cel mai des menționate în această analiză, având atât probleme semnificative legate de deficitul de apă, cât și un număr ridicat de proiecte miniere strategice.

Spania, Portugalia și Grecia concentrează cele mai multe proiecte din zone cu deficit de apă

Șase dintre exploatările miniere considerate strategice de Uniunea Europeană sunt planificate în regiuni din Spania afectate sever de lipsa apei. Alte proiecte importante sunt prevăzute în Portugalia și Grecia, țări care se confruntă de mai mulți ani cu episoade repetate de secetă și cu presiuni asupra resurselor hidrologice.

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, cele trei state se află printre cele mai expuse riscului de deficit de apă la nivel european.

În Catalonia, autoritățile regionale au declarat în 2024 stare de urgență din cauza celei mai severe secete consemnate până acum. În Andaluzia au fost introduse restricții privind consumul de apă, iar în Portugalia aproape întreg teritoriul național s-a confruntat în 2022 cu condiții de secetă severă sau extremă, potrivit statisticilor europene.

Aceste realități au alimentat dezbaterea privind compatibilitatea dintre accelerarea exploatărilor miniere și protejarea resurselor de apă într-o perioadă în care schimbările climatice accentuează presiunea asupra ecosistemelor.

România are trei proiecte strategice incluse în planul european pentru materii prime critice

România figurează pe lista Comisiei Europene cu trei proiecte miniere strategice aprobate în cadrul legislației privind materiile prime critice, cunoscută sub denumirea Critical Raw Materials Act (CRMA).

Proiectele incluse pe lista europeană sunt:

• Rovina (județul Hunedoara) – exploatare de cupru și aur dezvoltată de compania canadiană Euro Sun Mining;
• Baia de Fier (județul Gorj) – exploatare de grafit dezvoltată de compania de stat Salrom;
• Budureasa (județul Bihor) – proiect de exploatare a magneziului dezvoltat de compania Verde Magnesium.

Potrivit hărții publicate de The Guardian, toate cele trei proiecte din România sunt amplasate în zone care au fost afectate de secetă moderată sau severă în ultimele luni.

Cu toate acestea, analiza nu plasează România în categoria statelor europene considerate cele mai expuse riscurilor de deficit de apă generate de extinderea activităților miniere.

În cazul proiectului de la Baia de Fier, dezvoltatorii susțin că exploatarea va utiliza sisteme de apă în circuit închis și tehnologii dedicate reducerii impactului asupra resurselor hidrologice locale.

Cererea pentru litiu, grafit și cobalt crește accelerat până în 2050

Interesul Uniunii Europene pentru dezvoltarea exploatărilor miniere este alimentat de creșterea rapidă a cererii pentru minerale critice utilizate în tehnologiile moderne.

Datele prezentate în analiză arată că cererea globală pentru litiu, grafit și cobalt s-a triplat după anul 2010, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, extinderii pieței vehiculelor electrice, investițiilor în energie regenerabilă și consolidării capacităților de apărare.

Estimările indică o continuare a acestui trend până în 2030, iar pentru anumite materii prime necesarul mondial ar putea deveni de aproape cinci ori mai mare în 2050 comparativ cu nivelul înregistrat în 2020.

Pentru a reduce dependența de importuri, Bruxelles-ul a desemnat 47 de proiecte strategice de exploatare, procesare și reciclare. Dintre acestea, 33 sunt proiecte miniere care beneficiază de proceduri accelerate de autorizare și pot primi sprijin financiar și politic la nivel european.

Organizațiile de mediu avertizează că modificarea regulilor poate slăbi protecția apelor

Propunerea de revizuire a Directivei-cadru privind apa a stârnit reacții critice din partea organizațiilor de mediu, care avertizează asupra riscului diminuării standardelor de protecție a ecosistemelor.

Asociația industriei miniere europene Euromines susține însă modificările și solicită termene mai flexibile pentru atingerea obiectivelor privind calitatea apei, precum și o interpretare mai puțin strictă a regulii care interzice deteriorarea stării corpurilor de apă.

În poziția transmisă public, reprezentanții industriei miniere susțin că este necesar un echilibru între protecția mediului și securitatea aprovizionării cu materii prime esențiale.

„Prioritatea noastră principală rămâne colaborarea constructivă cu factorii de decizie pentru a asigura garanții solide de protecție a mediului, alături de claritate și predictibilitate juridică pentru autoritățile care emit autorizații”, a declarat un purtător de cuvânt al Euromines.

Comisia Europeană a transmis, la rândul său, că proiectele strategice au fost evaluate de experți independenți și că toate investițiile trebuie să respecte legislația europeană de mediu.

Executivul comunitar a precizat că procesul de revizuire a Directivei-cadru privind apa va analiza soluții pentru facilitarea accesului la materiile prime critice, fără a renunța la protecția mediului și a sănătății publice.

Criticii rămân însă sceptici. Sara Johansson, responsabilă pentru politici privind apa în cadrul Biroului European pentru Mediu, a afirmat că industria minieră „nu a prezentat nici măcar o urmă de dovadă” că actuala legislație reprezintă un obstacol real pentru dezvoltarea exploatărilor.

„Demontarea acestor protecții subminează reziliența Europei în fața crizei apei și îi lasă pe contribuabili, fermieri și comunități să plătească prețul, atât prin sănătatea lor, cât și din propriile buzunare”, a spus aceasta.

Avertismente similare au venit și din partea experților internaționali. Referindu-se la impactul potențial asupra regiunilor afectate de lipsa apei, Kaveh Madani, director al Institutului ONU pentru Apă, Mediu și Sănătate, a transmis că riscurile nu trebuie subestimate.

„Accelerarea exploatărilor miniere în regiuni afectate de lipsa apei prin slăbirea măsurilor de protecție este o formă de ruletă rusească.

Poate părea un impuls economic pe termen scurt, dar un singur eșec grav într-un loc nepotrivit poate anula multe dintre beneficiile promise, mai ales atunci când pagubele produse oamenilor, râurilor, acviferelor și ecosistemelor sunt de lungă durată sau ireversibile”, a declarat el.