Scumpiri la alimente după expirarea plafonării! Pâinea, carnea, ouăle și laptele ar putea costa cu până la 15% mai mult
SURSA FOTO: Dreamstime - cumpărături, scumpiri
Românii se pregătesc pentru noi scumpiri la alimente după expirarea plafonării adaosului comercial, la finalul lunii martie 2026. Economiștii estimează creșteri de 10-15% la produse de bază, pe fondul costurilor mai mari și al evoluțiilor externe. Impactul se resimte în magazine, în bugetele familiilor și în puterea de cumpărare.
Scumpiri la alimente după expirarea plafonării! Pâinea, carnea, ouăle și laptele ar putea costa cu până la 15% mai mult
Românii se confruntă cu o nouă presiune asupra bugetelor după expirarea, la finalul lunii martie 2026, a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază. Specialiștii în economie avertizează că prețurile pentru pâine, lapte, ouă, carne și ulei ar putea crește cu 10-15% în lunile următoare.
Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază ca măsură temporară de protecție socială, în contextul inflației ridicate din anii anteriori. Măsura a fost prelungită de mai multe ori, însă autoritățile au decis că nu mai poate fi susținută bugetar și că piața trebuie lăsată să funcționeze liber.
Criticii deciziei susțin că eliminarea plafonului va afecta direct bugetele celor mai săraci români, care alocă deja peste 40% din venituri pentru hrană. Retailerii argumentează, pe de altă parte, că plafonarea a distorsionat piața și a redus investițiile în lanțurile de aprovizionare.
Potrivit analiștilor, cele mai mari creșteri de prețuri sunt așteptate la produsele care depind de importuri sau de evoluția prețurilor internaționale la energie. Pâinea și produsele de panificație s-ar putea scumpi cu aproximativ 10%, pe fondul creșterii prețului făinii și al energiei electrice necesare procesării.
Laptele și produsele lactate se află, de asemenea, printre alimentele pentru care sunt anticipate scumpiri, în condițiile creșterii costurilor pentru furajarea animalelor. Ouăle ar putea depăși pragul de 1 leu pe bucată în anumite magazine, în timp ce carnea de pui și cea de porc s-ar putea scumpi cu 12-15%.
Uleiul comestibil, care depinde aproape în totalitate de importuri, rămâne un produs cu un preț volatil și imprevizibil. Evoluția acestuia este influențată în special de condițiile de pe piețele internaționale.
Un studiu recent arată că un coș de cumpărături de bază pentru o familie de patru persoane a ajuns să coste, în medie, 450 de lei pe săptămână, cu aproape 20% mai mult decât în 2024. Scumpirile alimentelor se adaugă majorărilor de prețuri la utilități, carburanți și servicii, ceea ce afectează puterea de cumpărare a populației.
În acest context, familiile cu venituri mici sunt nevoite să renunțe la anumite produse sau să aleagă variante mai ieftine, uneori de o calitate inferioară. Specialiștii în nutriție avertizează că această tendință poate avea efecte asupra sănătății pe termen lung, întrucât presiunea prețurilor de la raft influențează direct stilul de viață și alegerile alimentare ale multor români.
Cum pot românii să facă față scumpirilor la alimente?
Diferențele de preț dintre marile lanțuri de magazine rămân semnificative. Lanțurile de discount, precum Lidl și Kaufland, continuă să ofere prețuri mai mici la produsele marcă proprie, în timp ce supermarketurile premium practică marje mai ridicate.
Comparatoarele de prețuri online au devenit tot mai populare și îi ajută pe consumatori să identifice cele mai bune oferte. În același timp, piețele locale și târgurile agricole pot oferi produse mai proaspete și mai ieftine, cumpărate direct de la producători.
Economiștii recomandă planificarea cumpărăturilor și reducerea risipei alimentare, care poate afecta semnificativ bugetul lunar al unei familii. În contextul scumpirilor, Guvernul a anunțat că va menține voucherele sociale pentru categoriile vulnerabile și că va monitoriza evoluția prețurilor.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.