România ar trebui să reziste 72 de ore în fața unui eventual atac al Rusiei. Traian Băsescu nu-și face iluzii

Fostul președinte Traian Băsescu a comentat la TVR Info, în cadrul emisiunii Ediția Specială, despre capacitatea României de a rezista unui atac și despre politica de apărare și bugetele militare, explicând situația CSAT și relațiile internaționale, în contextul războiului din Ucraina și al discuțiilor dintre Europa, Rusia și Statele Unite.

România se poate apăra de Rusia măcar 72 de ore? Explicația lui Traian Băsescu

Traian Băsescu a evitat inițial să răspundă direct la întrebarea celor de la TVR Info: „România ar putea rezista 72 de ore în cazul unui atac al Rusiei?”, adică până la sosirea primelor trupe NATO. El a spus că mai bine astfel de întrebări ar trebui adresate unui general. A ezitat, dar apoi a mărturisit că, în opinia lui, România nu ar rezista și nu ar avea echipamentele necesare pentru o astfel de perioadă.

Fostul președinte a explicat că a existat o problemă legată de bugetele pentru apărare și securitate. El a spus că, atunci când era președinte, a refuzat uneori să aprobe avizul CSAT pentru buget, deoarece considera că fondurile erau prea mici.

A adăugat că, între timp, Curtea Constituțională a decis că bugetul poate fi aprobat și fără acel aviz, ceea ce, în opinia lui, a redus rolul președintelui în deciziile privind securitatea națională și a mutat mai multă responsabilitate către Guvern. El a sugerat că ar trebui găsită o soluție pentru ca avizul CSAT să fie obligatoriu în cazul bugetelor pentru structurile de apărare și siguranță națională.

În ceea ce privește politica externă, el a spus că Europa va ajunge, mai devreme sau mai târziu, să reia dialogul cu Rusia, deoarece cele două părți sunt vecine și vor trebui să găsească o formă de conviețuire. De asemenea, a susținut că nu îl surprinde ideea ca europenii să poarte astfel de discuții, deoarece, în opinia lui, Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, ar fi înregistrat un eșec în această direcție.

„Nu rezistăm, nu avem echipamentele necesare. Și aici aș face un lucru fără să încerc vreo scuză, doamne ferește, dar atrag atenția publică asupra unui lucru foarte grav CSAT-ul de un aviz pe bugetul Guvernului. Avizul se referă la finanțarea armatei, a structurilor de securitate, servicii și așa mai departe. La un moment dat n-am vrut să semnez, n-am vrut să semnez avizul pentru buget din cauza alocărilor insuficiente.

Din păcate, Curtea Constituțională a spus că și ce? Că merge și fără avizul CSAT-ului. În acel moment, Curtea Constituțională a luat din capacitatea și responsabilitatea președintelui pentru securitatea națională, pentru că a mutat-o la premier, care nu e ales, azi e mâine nu e. Deci, aici va trebui găsită o soluție cu această Curte Constituțională pentru ca avizul CSAT-ului pe bugetul structurilor militarizate, a structurilor de siguranță națională să mă fie obligatoriu de obținut de către guvern.

Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuțiile cu Federația Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Jumătate din Federația Rusă e în Europa. Mai devreme sau mai târziu discuțiile se vor relua și probabil se va găsi și un modus vivendi de a ne suporta unii pe alții.

Deci, nu mă surprinde abordarea ca europenii să intre în discuții cu Rusia dintr-un motiv simplu. Domnul Trump a înregistrat un eșec”, a declarat Băsescu.

Armata Română nu are capabilități să reziste unui atac pe scară largă lansat de Rusia

În martie 2025, Băsescu a avertizat că „Armata Română nu are capabilități să reziste unui atac pe scară largă lansat de Rusia”. Băsescu a recunoscut, la acea vreme, că România trebuie să facă tot posibilul pentru a-și înarma armata deoarece aceasta nu ar putea face față unui atac major din partea Rusiei.

Potrivit lui, Armata Română nu are capacitatea de a face față unui atac pe scară largă din partea Rusiei, ceea ce nu este în conformitate cu obligațiile asumate de România în cadrul Alianței Nord Atlantice.

Întrebat la TV ce măsuri ar trebui luate în domeniul apărării, el a răspuns că România trebuie să facă orice e necesar pentru a-și echipa armata, astfel încât să își poată îndeplini obligațiile de stat membru NATO. Conform spuselor sale de la acea vreme, România trebuie să reziste o perioadă în cazul unui atac, până când NATO poate interveni în sprijinul său.

„Orice sacrificiu, numai să-și înarmeze armata, să fie capabilă să-și onoreze obligațiile pe care le are ca stat membru NATO. Deci România e obligată să reziste o perioadă de timp până când NATO își mobilizează forțe pentru a veni în sprijinul Armatei Române, în cazul în care va fi atacată.

Armata Română nu are în momentul de față capabilități să reziste unui atac pe scară largă lansat de Rusia, ceea ce contravine obligațiilor noastre ca stat membru NATO”, a mărturisit el în martie 2025.

România ar trebui să reziste singură mai mult de o lună, până vin ajutoarele NATO

În mai 2025, Băsescu a avertizat că, în cazul unui război, țara noastră ar trebui să reziste singură 45 – 60 de zile până ar veni ajutoarele de la Alianța Nord Atlantică. În cazul unei invazii, 2.000 de puşcaşi marini şi 1.000 de militari străini n-ar face față. Trebuie să ai o armată care îţi permită să rezişti 45 de zile – 60 de zile până când NATO îşi mobilizează resursele de război să te poată ajuta.

NATO poate mobiliza rapid 300.000 de soldați din statele membre pentru a face față amenințării militare a Rusiei. Răspunsurile aliaților depășesc mult cifra de 300.000 de trupe militare. Acest efort de consolidare a capacității de mobilizare face parte din strategiile pe care NATO le-a implementat pentru a contracara orice potențial atac, strategii discutate și adoptate în timpul Summit-ului NATO de la Vilnius, Lituania din anul 2023.

Aceste strategii de apărare stabilesc sarcinile fiecărui aliat în caz de invazie din partea Rusiei, marcând o premieră de la sfârșitul Războiului Rece. Comandanții militari evaluează în fiecare țară capacitatea de a implementa aceste strategii și dacă sunt dotate cu resursele necesare.