România apare printre posibilele ținte ale Iranului. Două publicații iraniene indică bazele americane din Europa

Două publicații iraniene apropiate de cercurile conservatoare de la Teheran au prezentat instalații militare din România drept posibile ținte în eventualitatea reluării războiului cu Statele Unite și Israelul. Avertismentele publicate în presa iraniană vizează baze americane și NATO din mai multe state europene. Acestea sunt însoțite de declarații ale comandanților iranieni privind extinderea unui eventual conflict dincolo de Orientul Mijlociu. România primise un avertisment diplomatic din partea Iranului și în martie 2026.

România este menționată de presa iraniană între țările care găzduiesc posibile ținte

România figurează între statele europene ale căror instalații militare americane și NATO au fost prezentate de cotidianul ultraconservator Kayhan drept posibile obiective ale unor atacuri iraniene, în cazul reluării ostilităților, potrivit Reuters. Publicația susține că inclusiv infrastructura militară din „inima Europei” ar putea fi vizată.

Lista publicată de ziar cuprinde România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru. Este menționată și baza americano-britanică Diego Garcia, aflată în Oceanul Indian.

Separat, cotidianul Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a prezentat pe prima pagină o hartă cu instalații militare americane din nouă țări europene. Alături de România apar Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia, cu localizările geografice și distanțele aproximative față de Iran.

Hamshahri susține că sprijinul oferit operațiunilor americane din Orientul Mijlociu ar putea transforma această infrastructură în ținte considerate legitime de Teheran. Avertismentele urmează unui mesaj atribuit liderului suprem Mojtaba Khamenei, prin care acesta a cerut pregătirea unor represalii fără restricții geografice.

Comandanții iranieni avertizează că un nou conflict s-ar putea extinde în afara regiunii

Conducerea militară iraniană și-a înăsprit declarațiile privind amploarea unui eventual răspuns la noi atacuri americane și israeliene, invocând posibilitatea extinderii operațiunilor dincolo de Orientul Mijlociu.

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a afirmat că un nou război cu Statele Unite ar putea avea o desfășurare geografică mai largă decât confruntările precedente.

„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate până la bazele americane din țările regiunii, dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat oficialul iranian.

Akraminia a adăugat că armata actualizează lista obiectivelor americane și israeliene care ar putea fi atacate. Conducerea militară susține că instalațiile, echipamentele, trupele și interesele americane pot fi vizate oriunde se află în raza de acțiune a armamentului iranian.

Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant de rang înalt al organizației paramilitare Basij, a susținut, la rândul său, că restricțiile anterioare privind selectarea obiectivelor și desfășurarea atacurilor cu rachete nu vor mai fi aplicate.

„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a afirmat acesta.

România a primit în martie un avertisment privind utilizarea bazelor de către SUA

Autoritățile iraniene au transmis un avertisment direct Bucureștiului la 16 martie 2026, după aprobarea utilizării unor baze militare românești de către forțele americane în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a contestat atunci decizia României de a permite accesul american pentru operațiuni legate de confruntarea cu Iranul.

„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat atunci oficialul iranian.

Baghaei a susținut că o astfel de măsură ar atrage răspunderea internațională a României și ar putea avea consecințe politice și juridice. Declarația a urmat aprobării de către Parlament a solicitării privind dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul românesc.

Ministerul Afacerilor Externe a respins interpretarea autorităților iraniene și a precizat că România nu este implicată în război.

„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE într-un comunicat din 16 martie.

Instituția a explicat că acordul bilateral din 2006 constituie cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare românești de către Statele Unite. Totodată, diplomația română a subliniat caracterul strict defensiv al sistemului antirachetă găzduit de România.

Bazele din România susțin cooperarea militară cu Statele Unite

Pe teritoriul României funcționează mai multe instalații militare cu rol în cooperarea cu Statele Unite și în apărarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu reprezintă unul dintre principalele puncte de sprijin pentru prezența militară americană în regiunea Mării Negre.

La Deveselu este amplasat sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura defensivă a NATO.

Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii s-a numărat, de asemenea, printre instalațiile incluse în planurile de sprijin militar american aprobate în martie.

Negocierile dintre Iran și SUA continuă pe fondul unor noi lovituri americane

Avertismentele iraniene sunt formulate în timp ce negocierile cu Washingtonul continuă, iar administrația Donald Trump păstrează deschisă posibilitatea unor noi operațiuni militare.

Un înalt oficial iranian a declarat marți, 3 noiembrie, că cele două părți se află încă departe de un acord pentru încheierea conflictului, în pofida demersurilor de mediere conduse de Qatar.

Teheranul cere ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz.

În noaptea de luni spre marți, Statele Unite au efectuat noi lovituri asupra unor obiective militare de pe insula iraniană Qeshm, situată în apropierea strâmtorii. Oficialii americani au precizat că operațiunea a vizat sisteme de apărare antiaeriană și a avut o amploare limitată.