Deprecierea leului până la 5,24/euro și inflația ridicată sunt provocate direct de criza politică, avertizează Daniel Dăianu
Tensiunile politice apărute după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au început să afecteze direct economia, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Într-o intervenție la Digi24, el a explicat că leul s-a depreciat rapid și că au apărut tensiuni pe piețele financiare din cauza crizei politice. Acesta a mai spus că România riscă să fie sancționată de investitori dacă renunță la reducerea deficitului bugetar.
Cursul euro a ajuns aproape de 5,22 lei la cotația oficială, după ce a crescut cu 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, euro a atins chiar 5,24 lei, un nou record pentru România. În același timp, inflația rămâne ridicată, aproape de 10%, iar deficitul bugetar este în continuare cel mai mare din Uniunea Europeană. Deficitul bugetar a scăzut în primele trei luni ale anului de la 2,28% anul trecut la puțin peste 1% anul acesta. Totuși, ținta pentru întregul an, de 6,2% din PIB, este greu de atins.
Daniel Dăianu a explicat că reacția pieței valutare era de așteptat, având în vedere instabilitatea politică și problemele economice deja existente. El a spus că tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică și că leul fusese relativ stabil până acum pentru că exista speranța unei reduceri importante a deficitului bugetar, începută încă de anul trecut. El a explicat că astfel de tensiuni sunt normale într-o economie cu dezechilibre mari, cum sunt deficitul bugetar și deficitul extern. A adăugat că situația nu este surprinzătoare.
În opinia sa, piața valutară este cea mai sensibilă, chiar mai sensibilă decât bursa, pentru că reacționează rapid la schimbări. A mai spus că deprecierea leului duce la creșterea prețurilor la importuri și afectează viața oamenilor. În final, a avertizat că cel mai mare risc este oprirea procesului de reducere a deficitului bugetar.
„Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă pentru că exista perspectiva unei corecții bugetare importante, începută încă de anul trecut, iar bugetul pentru acest an a fost construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. În aceste condiții, tensiunile de pe piața valutară sunt firești, mai ales într-o economie precum cea a României, care are dezechilibre majore, atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și deficitul extern, adică deficitul de cont curent. Nu este surprinzător că am ajuns în această situație. (…) Este cea mai nervoasă piață, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, pentru că acolo există jucători cu experiență, care lucrează cu orizonturi de timp mai lungi și nu vând sau cumpără în mod speculativ. Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români. Dar riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție”, a declarat Dăianu.
România nu poate reduce deficitul fără costuri. Riscă sancțiuni din partea piețelor dacă scade taxele
Daniel Dăianu a avertizat că România nu își permite să renunțe la reducerea deficitului bugetar și a criticat politicienii care promit scăderi de taxe sau spun că deficitul nu e o problemă. El a explicat că reducerea deficitului nu se poate face fără costuri și că, în această perioadă, este greu de vorbit despre relansare economică. A mai spus că nu se pot reduce taxele în același timp cu scăderea deficitului și că piețele financiare ar reacționa imediat și ar sancționa România, chiar dacă acest lucru nu este pe placul tuturor, deoarece ele finanțează economia țării.
„O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum. Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, chiar să gândești un program de acțiuni care să vizeze o întărire a economiei. Dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică. Care relansare economică când noi trebuie să reducem deficitul bugetar? Nu să rămânem la 6% din produsul intern. Sau deziderate de genul să reducem taxe și impozite. Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești”, a punctat Dăianu.
Întrebat despre politicienii care spun că deficitul nu contează, Daniel Dăianu a spus că aceștia se contrazic, deoarece tot ei critică împrumuturile mari ale statului. El a explicat că România nu poate evita împrumuturile în situația actuală și că acestea nu țin de dorința cuiva, ci de necesitate. El a făcut o comparație cu perioada lui Nicolae Ceaușescu, spunând că atunci s-a încercat eliminarea datoriilor prin măsuri dure, care au afectat grav populația, și că o astfel de abordare nu este o soluție în prezent.
Despre situația bugetară, el a spus că România rămâne vulnerabilă, chiar dacă s-au luat măsuri de corecție. A afirmat că cei care au dus deficitul la peste 9% în 2024 ar trebui să nu mai comenteze, deoarece și în 2025 țara are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. A subliniat că aceasta este realitatea și că România nu va primi ajutor fără condiții.
„Cum să nu fie important deficitul bugetar? Personajele care spun că nu contează deficitul bugetar sunt aceleași care condamnă împrumuturile mari pe care le face România. Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice la un moment dat. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate. Ceaușescu a încercat ca România să nu mai facă împrumuturi. Și-a introdus o politică, care a adus beznă și multe necazuri populației din România. Atunci a încercat practic să nu mai existe datorie publică. Noi nu avem ce să facem. Oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 9% în 2024 ar trebui să tacă din gură. Pentru că și în 2025, în pofida unei ajustări importante, am rămas cu nivelul cel mai înalt din Uniunea Europeană. Nu avem ce să facem. Aceasta este realitatea. Nu vom primi pomeni”, a explicat Dăianu.
Referitor la o posibilă criză politică prelungită, Daniel Dăianu a spus că situația este dificilă, dar există totuși un buget deja făcut și rezultate bune în primele luni ale anului. El a adăugat că, fără conflictele externe recente, inflația ar fi scăzut mai repede. A mai spus că există șanse ca execuția bugetară să arate că România merge în direcția corectă și că sunt oameni în administrație care vor încerca să atragă fonduri europene, chiar dacă nu vor fi folosiți toți banii disponibili din PNRR.
Totuși, a avertizat că România nu își permite instabilitate politică sau experimente, deoarece are probleme economice mari. El a spus că, deși țara va avea în final un guvern, această criză putea fi evitată dacă exista mai multă responsabilitate și înțelegere a consecințelor.
Daniel Dăianu a criticat faptul că politicienii se gândesc deja la alegerile din 2028, spunând că prioritatea ar trebui să fie guvernarea prezentului, continuarea reformelor și reducerea deficitului, nu calculele electorale.
„Sigur că este esențial că țara are buget. Criza nu a izbucnit într-o perioadă în care se construia bugetul. Avem rezultate bune pe primul trimestru și, dacă nu am fi avut și acest război urât din Orientul Mijlociu, care a produs daune în toată economia globală, am fi asistat mai rapid la o dezinflație, adică la o scădere importantă a inflației în România. Eu sunt convins că execuția bugetară va arăta că suntem pe drumul cel bun. Sunt oameni în administrația publică care vor face în așa fel încât să absorbim banii europeni, chiar dacă este probabil să nu putem capitaliza întreaga sumă disponibilă din PNRR.
Spre deosebire de alte țări, unde vin și pleacă guverne, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente. Chiar dacă, finalmente, țara va avea un guvern, pentru că nu poți să rămâi cu administrație publică fără un guvern la vârf, vă spun că putea să fie evitat acest eveniment urât dacă exista respect față de situația cetățenilor și înțelegere adâncă a consecințelor acestei crize.
Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Și noi ne gândim la 2028. Fără îndoială că politicienii se gândesc la runde viitoare de alegeri, dar măcar să nu spună. Și să spună ceea ce trebuie făcut în momentul de față”, a punctat Dăianu.
România riscă să ajungă la nivel de „junk”
Dăianu a spus că România are nevoie cât mai rapid de un nou guvern care să continue reducerea deficitului bugetar și să folosească mai bine banii europeni. El a explicat că scăderea leului de pe piața valutară este normală după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. A precizat că în orice țară, o criză politică influențează economia și cursul valutar, iar în România efectele sunt mai puternice din cauza dezechilibrelor mari, cum sunt deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Aceste lipsuri sunt acoperite în mare parte prin împrumuturi din exterior, iar faptul că România nu este în zona euro crește riscurile legate de cursul valutar.
Președintele Consiliului Fiscal a mai spus că Banca Națională nu poate rezolva singură toate problemele economiei și că nu are mijloace „magice” pentru a corecta greșelile politicilor guvernamentale. În opinia sa, actuala criză politică putea fi evitată, dar important acum este să nu fie oprit procesul de reducere a deficitului, deoarece de acesta depind încrederea țării și capacitatea de a se împrumuta.
Daniel Dăianu a avertizat că ar fi periculos ca România să ajungă la statutul de „junk” (nerecomandat pentru investiții), mai ales că în prezent are încă statut de „investment grade”, adică este considerată o țară relativ sigură pentru investitori. El a criticat și unele propuneri apărute în spațiul public, despre care a spus că ar putea agrava situația bugetului.
Acesta a mai afirmat că unele planuri făcute în perspectiva anului 2028 sunt nerealiste, având în vedere actuala criză politică. În opinia sa, țara trebuie guvernată cu responsabilitate și calm. Totodată, el a precizat că bugetul pentru 2026 prevede un deficit de aproximativ 6,2% din PIB și că România a făcut deja o corecție importantă, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Cu toate acestea, drumul până la limita europeană de 3% este încă lung.
Oficialul a explicat că este necesar un guvern stabil care să continue reducerea deficitului, să atragă cât mai mulți bani europeni din PNRR și fondurile structurale, să gestioneze programul de apărare SAFE și să susțină industria de apărare din România. De asemenea, a subliniat importanța reformelor în administrație și a creșterii veniturilor la buget, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Dăianu a spus că un guvern responsabil ar putea stabiliza cursul valutar și ar ajuta la reducerea inflației în a doua parte a anului. El a adăugat că România trebuie să își rezolve cât mai multe probleme interne, deoarece dificultăți economice există în toată lumea, inclusiv din cauza conflictelor internaționale.
„Tumultul de pe piaţa valutară (deprecierea leului) este firesc, dată fiind căderea Guvernului prin moţiune de cenzură. Oriunde în lume, o criză politică se vede pe piaţa valutară şi pe alte pieţe interne. La noi, îngrijorarea este mai mare, pentru că ţara se confruntă cu dezechilibre considerabile (deficitul bugetar şi cel extern, de cont curent). Aceste deficite se acoperă, în largă măsură, prin fonduri împrumutate din exterior. Există şi riscul valutar, România nefiind în zona euro. Şi nu se poate cere Băncii Naţionale să fie un factotum; ea nu are o baghetă magică care să ofere un leac universal la metehnele şi slăbiciunile politicilor guvernamentale.
Criza politică de acum putea să fie evitată. Dar această constatare face parte din istorie. Acum contează ce trebuie făcut pentru a nu se curma procesul de consolidare fiscală, de care depind credibilitatea ţării, accesul la finanţare şi refinanţare. Ar fi foarte rău ca România să sufere o deteriorare a riscului suveran, să ajungă la nivel de „junk”, acum avem, totuşi, un investment grade. Deja se aud în spaţiul public tot felul de idei năstruşnice, care ar agrava din nou starea bugetului public.
Ţara trebuie să fie guvernată acum, cu responsabilitate şi luciditate. Este bine că avem un buget pentru 2026 care prevede un deficit bugetar de circa 6,2% din PIB. Reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 (calculate pe angajamente – ESA) este o corecţie majoră, dar mai este cale lungă până la reperul de 3% din PIB, să ajungem la un surplus primar al bugetului, adică înainte de plata dobânzilor în contul datoriei publice. Datoria publică nu trebuie să scape de sub control. Corecţia aceasta mare a deficitului bugetar se va face gradual, până la finele deceniului.
Este de dorit să existe un nou guvern cât mai repede posibil; un guvern care să continue procesul de reducere a deficitului bugetar, să absoarbă cât mai mult din resursele europene -PNRR şi fonduri structurale şi de coeziune-, să gestioneze cu înţelepciune programul SAFE, să avem un offset cât mai mare, care să învioreze industria de apărare autohtonă, şi să se ocupe de reforme administrative şi instituţionale necesare.
Între aceste reforme este de subliniat cadrul instituţional şi normativ care să permită o creştere substanţială a veniturilor fiscale, ce sunt între cele mai joase din UE. Cu un guvern responsabil se va stăvili şi deprecierea de pe piaţa valutară, iar dezinflaţia se va vedea în partea a doua a anului. Trebuie să ne ajutăm acasă cât mai mult, deoarece greutăţi sunt peste tot în lume, inclusiv din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, a precizat Dăianu.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.