Reguli noi la mare, ștranduri și lacuri. Amenzi de până la 30.000 de lei pentru cei care nu respectă interdicțiile

Românii care merg la mare, la ștrand sau aleg să se scalde în lacuri și râuri ar putea fi obligați să respecte reguli mult mai clare privind accesul în apă. O propunere legislativă ajunsă în Parlament stabilește cum vor fi delimitate și supravegheate zonele destinate îmbăierii, ce obligații vor avea administratorii și salvamarii, dar și ce trebuie să respecte persoanele aflate în apă. Nerespectarea prevederilor ar putea aduce, în funcție de gravitatea faptei, amenzi care ajung până la 30.000 de lei.

Reguli noi pentru românii care merg la mare, ștrand sau lac

Siguranța în zonele de îmbăiere ar putea fi reglementată printr-un nou cadru legislativ. Proiectul depus la Senat, prima Cameră sesizată, introduce norme comune pentru litoralul Mării Negre și pentru zonele de agrement amenajate pe apele interioare.

Noile prevederi vizează plajele, ștrandurile și parcurile acvatice, dar și porturile de agrement nautic și alte spații organizate pentru îmbăiere aflate pe lacuri, râuri sau alte ape naturale ori amenajate.

Proiectul stabilește atât responsabilitățile autorităților și administratorilor, cât și reguli pentru cei care folosesc aceste zone. Obiectivul declarat este reducerea riscului de accidente și crearea condițiilor necesare intervenției serviciilor de salvare acvatică.

O zonă ar urma să fie considerată supravegheată atunci când este delimitată corespunzător și beneficiază de serviciu de salvamar sau de un post de salvare acvatică.

Primarii vor stabili până la 1 mai zonele supravegheate

Autoritățile locale ar urma să primească responsabilități clare. În fiecare an, până la data de 1 mai, primarul ar trebui să stabilească prin dispoziție care sunt zonele de îmbăiere supravegheate din localitate.

Tot prin această decizie ar urma să fie stabilite perioada și orele în care salvamarii asigură supravegherea, dar și locurile în care acest serviciu nu este disponibil.

La stabilirea programului, autoritățile vor trebui să ia în calcul numărul estimat al persoanelor care folosesc zonele respective. Afluența turiștilor va trebui analizată inclusiv pentru perioadele din afara sezonului estival.

Pe litoralul Mării Negre, responsabilitatea privind zonele de îmbăiere s-ar extinde și asupra apei pe o distanță de 300 de metri de la linia țărmului. Competențele Autorității Navale Române, Poliției de Frontieră și căpităniilor de port vor rămâne însă neafectate.

Scăldatul în zonele nesupravegheate se va face pe propriul risc

Proiectul face o distincție clară între spațiile în care există salvamari și cele în care supravegherea nu este asigurată.

În afara zonelor oficial supravegheate, oamenii care aleg să intre în apă își vor asuma riscul. Aceeași regulă se va aplica într-o zonă supravegheată dacă o persoană intră în apă în afara programului în care salvamarii sunt prezenți.

Regula ar urma să se aplice și activităților nautice.

Asumarea riscului de către persoana care intră în apă nu îi va exonera însă automat pe administrator sau pe reprezentanții administrației locale. Aceștia vor putea răspunde în continuare dacă nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin lege.

Salvamarul va decide când este interzisă intrarea în apă

O altă modificare importantă privește semnalizarea pericolului. În zonele supravegheate, decizia de a institui sau de a ridica interdicția de îmbăiere va aparține șefului postului de salvare acvatică.

Hotărârea va trebui luată în funcție de condițiile hidrometeorologice și de starea apei.

Administratorul plajei sau al zonei de agrement nu va avea dreptul să dispună arborarea ori eliminarea semnalului de interdicție și nici să intervină asupra acestuia.

În același timp, proiectul stabilește un standard minim pentru numărul salvamarilor. În zonele supravegheate va trebui să existe cel puțin un salvamar la fiecare 100 de metri de front la apă.

Personalul respectiv nu va putea primi, în timpul programului de supraveghere, alte sarcini care nu au legătură cu protejarea și salvarea persoanelor.

Mai mult, existența fizică a unui salvamar nu va fi suficientă. Dacă, în timpul unui control, acesta nu poate prezenta un atestat valabil, zona va fi considerată ca nefiind supravegheată.

Costurile serviciilor de salvare acvatică, ale posturilor de salvamar și ale celor de prim ajutor vor fi suportate de administrator, din bugetul propriu.

Interzis la scăldat atunci când este semnalizat pericolul

Proiectul introduce și obligații explicite pentru persoanele care folosesc plajele și celelalte zone destinate îmbăierii.

Intrarea în apă va fi interzisă atunci când este arborat semnalul care indică acest lucru. Aceeași regulă se va aplica în zonele cu interdicție permanentă, în spațiile rezervate activităților nautice și atunci când autoritățile instituie o interdicție sanitară.

Persoanele aflate deja în apă vor trebui să iasă atunci când salvamarul le solicită acest lucru.

De asemenea, nu va fi permisă depășirea perimetrului de îmbăiere delimitat prin balize sau geamanduri.

Reguli speciale sunt prevăzute și în cazul copiilor. Părintele, tutorele sau persoana care are un minor în îngrijire va avea obligația să nu îi permită acestuia accesul în apă atunci când scăldatul este interzis.

Obligație pentru cei care observă o persoană în pericol de înec

Proiectul introduce inclusiv o obligație pentru martorii unei situații periculoase. Persoana care află că există un pericol de înec va trebui să anunțe imediat postul de salvamar.

Dacă în zonă nu există un asemenea serviciu, va trebui apelat serviciul unic pentru apeluri de urgență.

Există însă și excepții de la anumite restricții privind accesul în apă. Acestea vizează salvamarii, personalul structurilor de intervenție, ordine publică și frontieră, precum și personalul navigant atunci când își exercită atribuțiile de serviciu.

Excepția se aplică și persoanelor care intră în apă pentru a salva pe cineva aflat în pericol, precum și participanților la competiții sportive nautice sau de natație organizate legal, pe durata și în perimetrul evenimentelor respective.

Amenzi de până la 30.000 de lei pentru încălcarea regulilor

Nerespectarea noilor obligații ar putea avea consecințe financiare importante. În funcție de faptă și de gravitatea acesteia, proiectul prevede posibilitatea aplicării unui avertisment sau a unei amenzi.

Sancțiunile propuse pornesc de la 500 de lei și pot ajunge la 30.000 de lei.

Constatarea abaterilor va putea fi făcută de polițiști, jandarmi și polițiști locali, dar și de persoane desemnate de primar. Competențe în acest sens ar urma să aibă și personalul de control al autorității publice centrale responsabile de turism.

Inițiatorul proiectului, deputatul USR Ștefan Tanasă, argumentează necesitatea schimbării legislației prin numărul accidentelor produse anual atât pe litoral, cât și pe apele interioare.

„În fiecare sezon estival, pe litoralul Mării Negre şi pe apele interioare ale ţării, un număr de persoane îşi pierd viaţa prin înec. O parte dintre aceste evenimente se produc in locuri amenajate pentru îmbăiere, în împrejurări în care riscul fusese semnalat: steagul care interzice intrarea în apă era arborat, iar persoana a intrat totuşi în apă. O altă parte, probabil mai însemnată, se produc acolo unde nu supraveghează nimeni şi unde nu se semnalizează nimic. Reglementarea în vigoare tratează prima situaţie ca pe o contravenţie, iar pe a doua nu o tratează deloc”, argumentează în expunerea de motive deputatul USR Ştefan Tanasă, iniţiator.

De ce se schimbă regulile pentru zonele de îmbăiere

În argumentația care însoțește inițiativa, problema identificată nu este doar cuantumul sancțiunilor. Autorul proiectului consideră că actualul sistem nu creează peste tot condițiile necesare pentru ca restricțiile să poată fi respectate și, ulterior, aplicate efectiv.

Din acest motiv, inițiativa urmărește să introducă un sistem mai clar pentru delimitarea spațiilor de îmbăiere, prezența salvamarilor și semnalizarea situațiilor în care accesul în apă devine periculos.

Amenzile reprezintă doar o componentă a mecanismului propus, alături de responsabilitățile stabilite pentru autoritățile locale, administratori, salvamari și persoanele care folosesc zonele respective.

Noile prevederi nu sunt încă în vigoare. Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, care este prima Cameră sesizată, urmând să parcurgă procedura parlamentară înainte de a putea deveni lege.