Reformă majoră în spitalele din România. Finanțarea nu se va mai face după numărul de paturi. Ce schimbări anunță ministrul Sănătății

Reformă majoră în spitalele din România. Finanțarea nu se va mai face după numărul de paturi. Ce schimbări anunță ministrul Sănătății

SURSA FOTO: Dreamstime/Stetoscop lângă o tastatură

Publicat de Corina Chiriac la 21 mai 2026, 15:22

Reforma majoră din spitalele din România. Sistemul medical din România intră într-o nouă etapă de reformă, după ce Ministerul Sănătății a anunțat schimbări importante în modul de finanțare și organizare a spitalelor. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a prezentat un nou pachet de măsuri care mută accentul de pe infrastructură pe serviciile medicale oferite pacienților.

Cum se schimbă finanțarea spitalelor din România

Principala modificare vizează eliminarea finanțării bazate pe numărul de paturi și introducerea unui mecanism prin care spitalele vor primi bani în funcție de activitatea medicală desfășurată și de numărul pacienților tratați.

Până acum, o parte importantă a finanțării spitalelor era raportată la capacitatea unităților medicale, respectiv la numărul de paturi disponibile. Oficialii din sănătate susțin însă că acest sistem a devenit depășit și nu mai reflectă realitatea din spitale.

Noul model propus de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmărește finanțarea serviciilor medicale efective. Cu alte cuvinte, spitalele care tratează mai mulți pacienți sau gestionează cazuri complexe vor putea primi fonduri mai mari.

Potrivit ministrului interimar Cseke Attila, reforma are rolul de a susține performanța și eficiența în sistemul public de sănătate.

„Pachetul reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului sanitar din ultimii ani şi are ca obiectiv principal orientarea finanţării către pacient şi către actul medical efectiv. Setul de măsuri este construit pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce schimbări majore în funcţionarea sistemului spitalicesc”, arată ministerul, într-un comunicat de presă.

Spitalele performante nu vor mai fi penalizate

Una dintre problemele reclamate în ultimii ani de managerii de spitale a fost limitarea finanțării pentru unitățile care depășeau volumul de servicii contractate. Practic, spitalele cu activitate intensă și adresabilitate ridicată ajungeau să suporte presiune financiară suplimentară.

Prin noile reglementări, acest mecanism urmează să fie eliminat. Ministerul Sănătății susține că spitalele care tratează mai mulți pacienți nu vor mai fi dezavantajate din punct de vedere financiar.

Măsura este considerată importantă mai ales pentru marile spitale regionale și județene, unde numărul cazurilor complexe este în continuă creștere.

„Principala modificare vizează finanţarea spitalelor. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor introduce un nou model de finanţare, prin care spitalele vor fi susţinute financiar în funcţie de serviciile medicale acordate şi de numărul pacienţilor trataţi, fără a lua în considerare numărul de paturi existente”, au precizat oficialii ministerului.

Ce beneficii sunt promise pentru pacienți

Autoritățile afirmă că reforma ar trebui să producă efecte directe pentru pacienți și pentru accesul la servicii medicale.

Printre principalele obiective anunțate se află:

  • reducerea blocajelor din spitale;
  • creșterea accesului la servicii medicale;
  • adaptarea capacității spitalelor la nevoile reale ale populației;
  • stimularea unităților medicale să trateze mai eficient pacienții.

Ministerul Sănătății consideră că noul sistem va permite distribuirea mai echilibrată a resurselor și direcționarea fondurilor către spitalele care au cea mai mare activitate.

Reforma include și modificări administrative importante privind organizarea spitalelor. Una dintre acestea reduce pragul minim pentru înființarea unei secții medicale de la 25 la 23 de paturi.

Oficialii susțin că această flexibilizare va ajuta spitalele să își adapteze mai ușor structura în funcție de nevoile comunităților locale și de cererea reală pentru anumite specializări.

În paralel, repartizarea paturilor la nivel județean va fi făcută pe baza activității medicale și a presiunii existente asupra sistemului sanitar din fiecare zonă.

„Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulţi pacienţi. Performanţa trebuie susţinută, nu sancţionată”, a subliniat Cseke Attila.

Cseke Attila
SURSA FOTO: Facebook, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Peste 98% dintre spitale ar putea beneficia de noul sistem

Estimările realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că aproape toate spitalele din România ar urma să obțină finanțări mai bune după aplicarea noii metodologii.

Conform datelor prezentate:

  • 98,19% dintre spitale ar avea o estimare financiară pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu 2025;
  • spitalele de categoria IM ar putea înregistra cele mai mari creșteri, de peste 15%;
  • spitalele din categoriile II și III ar avea majorări medii de aproximativ 10,7%;
  • unitățile din categoriile IV și V ar beneficia de creșteri moderate.

„În paralel, Ministerul Sănătăţii va adopta încă două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secţiile spitaliceşti vor putea fi înfiinţate de la minimum 23 de paturi, faţă de 25 în prezent, măsură care va permite adaptarea mai eficientă a unităţilor sanitare la realităţile din teritoriu şi la nevoile comunităţilor locale”, anunţă oficialii Ministerului Sănătăţii.

O reformă cu impact major asupra sistemului medical

Pachetul anunțat de Ministerul Sănătății este considerat una dintre cele mai importante modificări ale sistemului sanitar din ultimii ani. Autoritățile susțin că noul model urmărește eficiența, performanța și orientarea serviciilor medicale către nevoile reale ale pacienților.

Rămâne de văzut cum vor fi aplicate concret noile reguli și dacă reforma va reuși să reducă problemele cronice din spitalele publice, precum supraaglomerarea, lipsa personalului și diferențele majore dintre unitățile medicale din țară.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

1 comentarii

  1. Daca introduci presiune pe productivitate dar nu introduci
    1. responsabilitate individuala
    2. mobilitate a posturilor
    3. diferentiere reala a recompensei
    atunci sistemul poate ajunge sa consume oamenii cei mai functionali.
    Pe scurt, medicii performanti ii vor cara in spate si pe cei neperformanti. Sau cei performanti vor pleca catre privat, in strainatate, etc. Pana la sucombarea sectiei din care fac parte.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.