Prețul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 22 aprilie. Posibilul acord SUA-Iran schimbă complet evoluția pieței

Prețul petrolului a înregistrat o scădere bruscă miercuri, coborând sub pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul speranțelor că SUA și Iranul ar putea ajunge la un acord de pace în Orientul Mijlociu. Nivelul atins este cel mai scăzut din 22 aprilie.

Prețul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 22 aprilie. Declinul cotațiilor a continuat după apariția unui raport care arată că Casa Albă consideră că Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord privind un memorandum de o pagină menit să pună capăt conflictului.

Prețul petrolului a scăzut sub 100 de dolari pe baril

Astfel, prețul țițeiului Brent crude oil a scăzut cu până la 11%, coborând sub 98 de dolari pe baril, în timp ce țițeiul de referință american WTI crude oil a înregistrat un declin de 12%, până la 90 de dolari pe baril, conform informațiilor publicate de Financial Times.

Scăderea petrolului a început încă de marți, după ce președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea planului Washingtonului de a ghida navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, invocând progrese majore în discuțiile cu Iranul.

Evoluțiile au avut impact și asupra piețelor financiare europene. Bursele au crescut puternic miercuri, indicele Stoxx 600 și FTSE 100 din Londra înregistrând fiecare câștiguri de 2,3%.

Potrivit informațiilor publicate de Axios, acordul de pace aflat în discuție ar presupune ca Teheranul să accepte un moratoriu asupra îmbogățirii nucleare. În schimb, Statele Unite ar urma să deblocheze fondurile iraniene înghețate și să ridice sancțiunile. De asemenea, ambele părți ar elimina restricțiile privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.

În momentul în care a anunțat suspendarea „Project Freedom”, Donald Trump a indicat că dorește să testeze posibilitatea unei soluții diplomatice cu Iranul.

Schimbarea rapidă de poziție a liderului american vine în contextul în care ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit la Beijing cu ministrul chinez de externe Wang Yi.

Iranul și China sunt considerați aliați apropiați, iar SUA au solicitat Beijingului să convingă Teheranul să adopte măsuri suplimentare pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol la nivel global.

Războiul cu Iranul accelerează o transformare profundă a pieței globale de petrol

Războiul cu Iranul accelerează o transformare profundă a pieței globale de petrol, care trece de la o logică bazată pe eficiență economică la una dominată de interese politice și tensiuni geopolitice. În acest context, decizia Emiratele Arabe Unite de a părăsi OPEC marchează un moment de cotitură major.

Se conturează astfel un peisaj cu un OPEC fragmentat, un Golf Persic afectat de blocaje și o Americă întărită de statutul său de cel mai mare producător mondial de combustibili fosili, notează publicația The Wall Street Journal într-o analiză recentă.

Conflictul cu Iran zdruncină fundamentele tradiționale ale pieței petroliere și deschide drumul către un sistem energetic mai divizat și mai instabil. Fluxurile de petrol prin rutele maritime devin tot mai limitate, iar naționalismul resurselor câștigă teren, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal.

Ruptura majoră a venit odată cu anunțul Emiratelor Arabe Unite privind retragerea din OPEC, organizație dominată de Arabia Saudită. Decizia afectează direct un cartel creat pentru a stabiliza o industrie marcată de cicluri repetate de creștere și prăbușire. În locul disciplinei colective, Abu Dhabi alege o strategie independentă.

Marile economii din Europa și Asia încearcă să reducă dependența de energia din Orientul Mijlociu

Această mișcare, alături de alte evoluții similare, accelerează schimbarea pieței globale. Marile economii din Europa și Asia încearcă să reducă dependența de energia din Orientul Mijlociu, fie prin diversificarea surselor, fie prin reducerea consumului sau stimularea producției interne. În același timp, exportatorii majori, inclusiv Statele Unite, concurează pentru cote de piață într-un context în care cererea era deja incertă înainte de acest șoc energetic.

„Vedem o logică de tipul fiecare pentru sine”, a explicat Gregory Brew, analist specializat pe Iran, potrivit sursei menționate.

Rămâne însă întrebarea cât de sustenabil este acest model. Mecanismele care au stabilizat piața petrolului datează din anii 1970, când OPEC și-a consolidat rolul în stabilirea prețurilor. Statele occidentale au construit rezerve strategice, iar piețele de derivate au fost dezvoltate pentru a gestiona riscurile și volatilitatea. În Statele Unite, doctrina Carter a definit libera circulație a petrolului prin Golful Persic ca interes vital de securitate.

„Astăzi, această relație s-a inversat. SUA nu mai sunt doar un consumator major, ci și un actor care modelează activ piața”, a mai spus Gregory Brew.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la creșterea prețurilor combustibililor în SUA

Blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la creșterea prețurilor combustibililor în SUA la maximele ultimilor ani. În paralel, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Teheranului, limitând sever traficul maritim către porturile iraniene.

Administrația americană a sugerat că prețurile ridicate pot aduce beneficii economice interne, stimulând exporturile de petrol și gaze și încurajând companiile energetice să crească producția.

Cu toate acestea, liderii din industrie și investitorii rămân prudenți, iar o creștere rapidă a producției americane pare puțin probabilă pe termen scurt. În schimb, Emiratele Arabe Unite, eliberate de constrângerile cotelor OPEC, ar putea profita de situație și ar putea majora livrările.

Autoritățile de la Abu Dhabi au transmis că vor ajusta producția în mod gradual, în funcție de cerere și condițiile pieței.

Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC+ elimină unul dintre puținele mecanisme de stabilizare rămase

Deși alianța OPEC+, care include și Rusia, continuă să aibă influență, piețele rămân prudente. Ieșirea Emiratelor Arabe Unite elimină unul dintre puținele mecanisme de stabilizare rămase. Dacă și alți producători vor prioritiza câștigarea cotei de piață în detrimentul disciplinei colective, capacitatea cartelului de a controla piața ar putea fi serios afectată.

În același timp, state precum Venezuela își cresc producția după schimbări politice interne, iar producători din afara OPEC, precum Guyana, Brazilia și Canada, își extind exploatările pentru a susține creșterea economică.

Pe partea cererii, importatorii din Europa și Asia sunt dispuși să plătească mai mult pentru resurse provenite din regiuni considerate mai sigure.

Expertul în politici energetice Jason Bordoff avertizează că producția internă poate crește securitatea energetică, dar implică și costuri semnificative, iar decidenții trebuie să stabilească cât sunt dispuși să plătească pentru această siguranță.

„Producția internă poate aduce un plus de securitate, dar nu fără costuri. Întrebarea este cât sunt dispuși decidenții să plătească pentru această siguranță”, avertizează Jason Bordoff.

Pentru moment, statele occidentale încearcă să limiteze creșterea prețurilor prin eliberarea rezervelor strategice

Pentru moment, statele occidentale încearcă să limiteze creșterea prețurilor prin eliberarea rezervelor strategice. În Statele Unite, acestea au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

Piețele rămân extrem de sensibile la evoluțiile politice, iar contractele internaționale de referință au depășit recent pragul de 111 dolari pe baril. Analiștii avertizează că prețurile ar putea ajunge la niveluri similare celor înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

Oficialii consideră că lumea intră într-o nouă etapă în domeniul energiei, caracterizată de instabilitate crescută. Ministrul canadian al energiei, Tim Hodgson, subliniază că sistemul bazat pe comerț liber și fluxuri constante de energie se destramă, iar perioada următoare va fi marcată de volatilitate accentuată.

„Este un semnal clar că sistemul pe care îl consideram stabil – comerțul liber și fluxurile neîntrerupte de energie – se destramă. Ne îndreptăm către o perioadă de volatilitate accentuată.”, spune Hodgson.

Prețul mediu al petrolului rusesc a atins în aprilie cel mai ridicat nivel pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Între timp, prețul mediu al petrolului rusesc destinat exportului a atins în luna aprilie cel mai ridicat nivel din septembrie 2014, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au generat un avantaj financiar neașteptat pentru Kremlin.

Cotația amestecului Urals oil a urcat la 94,87 dolari pe baril (80,64 euro), în creștere cu 23% față de nivelul de 77 de dolari (65,45 euro) pe baril înregistrat în martie. Comparativ cu începutul anului, când prețul era de 40,95 dolari (34,81 euro), valoarea s-a mai mult decât dublat, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post.

Nivelul din aprilie, bazat pe datele făcute publice luni de Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, a depășit cu aproape 36 de dolari (30,60 euro) pe baril estimările incluse în bugetul federal al Rusiei pentru anul 2026, conform Kyiv Post.

Ministrul de finanțe Anton Siluanov a anunțat că bugetul de stat a încasat deja aproximativ 200 de miliarde de ruble (2,27 miliarde de euro) venituri suplimentare din petrol, generate de creșterea prețurilor.

Dacă actualele tendințe se mențin, veniturile lunare din taxele pe petrol și gaze ar putea ajunge la aproximativ 1 trilion de ruble (8,5 miliarde de euro), conform estimărilor citate de The Moscow Times.

Majorarea veniturilor are loc în ciuda dificultăților întâmpinate de exporturile rusești în luna aprilie, când atacurile cu drone ucrainene au dus la închiderea temporară a unor porturi și rafinării importante.