Petrolul intră într-o etapă neașteptată. Cererea scade: Lumea se adaptează. Nu s-a observat un sentiment de criză

Blocarea Strâmtorii Ormuz și scumpirea energiei au testat rezistența economiilor la nivel global. În mai multe state, consumatorii și companiile au redus utilizarea combustibililor fără măsuri severe impuse de autorități. Datele analizate de JPMorgan arată că cererea de petrol a scăzut semnificativ în China, cu efecte mai mici decât se anticipa. Evoluția ridică întrebări despre modul în care se va transforma consumul de energie în următorii ani.

Cererea de petrol a scăzut fără restricții și fără sentiment de criză

Scăderea cererii de petrol oferă un test neașteptat pentru economiile moderne, care trebuie să se adapteze unui consum semnificativ mai redus de combustibili fosili. Potrivit unei analize realizate de strategii JPMorgan, întâlnirile recente cu participanți din industria energetică din China au evidențiat o diminuare a cererii mult peste așteptările pieței.

„Cea mai frapantă concluzie desprinsă din întâlnirile noastre nu a fost doar că cererea de petrol a scăzut. A fost ci și faptul că aceasta ar fi putut scădea cu până la 9% sau 1,5 [milioane de barili pe zi] – brusc, neașteptat și cu perturbări vizibile remarcabil de mici”, au scris strategii într-o notă recentă adresată clienților.

Constatarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie, a fost blocată timp de trei luni. Cu toate acestea, prețurile petrolului au rămas relativ controlate, în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, după creșterile inițiale provocate de izbucnirea conflictului.

Analiștii explică situația prin combinația dintre surplusul de ofertă existent la începutul anului și utilizarea rezervelor strategice de către state și companii. Totuși, o componentă esențială a fenomenului este reducerea consumului determinată de nivelul ridicat al prețurilor.

Creșterea costurilor împinge consumatorii către alternative electrice

Datele analizate de JPMorgan arată că diminuarea cererii nu a fost rezultatul unor politici agresive de economisire a energiei sau al unor restricții impuse populației.

„Scăderea [cererii] nu pare a fi produsul unei campanii guvernamentale oficiale de conservare a energiei. Nu au existat apeluri evidente pentru economisirea energiei, nu au existat limite majore privind mobilitatea și nu s-a observat un sentiment de criză în viața de zi cu zi”, au scris strategii de la JPMorgan.

În schimb, aceștia consideră că schimbarea a fost determinată de deciziile economice ale consumatorilor, confruntați cu costuri mai mari pentru transport și combustibil.

„În schimb, se pare că consumatorii au făcut o alegere economică discretă. Confruntați cu prețuri mai mari la benzină, motorină și bilete de avion, mulți par să fi renunțat la transportul pe bază de petrol în favoarea unor alternative mai ieftine, cu emisii reduse de carbon: autobuze electrice, camioane pe benzină, metrou, trenuri de mare viteză electrificate și taxiuri electrice”, au explicat analiștii.

Fenomenul nu este limitat la China. În Asia de Sud-Est, mai multe guverne au redus programul de lucru și activitatea școlară pentru a limita consumul energetic. În India, autoritățile de la New Delhi au lansat apeluri la economisirea energiei, iar în Europa, compania aeriană Lufthansa a început să reducă frecvența unor zboruri regionale.

În Statele Unite, efectele sunt deocamdată mai reduse, în principal din cauza dependenței mai scăzute de petrolul provenit din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, prețurile la carburanți au rămas peste pragul de 4 dolari pe galon, chiar înaintea sezonului estival, când cererea de combustibil crește tradițional.

Petrolul s-a ieftinit puternic în mai, dar carburanții rămân scumpi

În timp ce cererea globală ridică semne de întrebare, piața a consemnat și o corecție importantă a prețurilor.

La finalul lunii mai, cotația de referință Brent a înregistrat o scădere de aproape 20%, cea mai amplă reducere lunară din anul 2020. În același timp, țițeiul american a pierdut aproape 17% într-o singură lună, cel mai sever declin din aprilie 2025.

Chiar și după această corecție, ambele repere petroliere rămân cu peste 50% peste nivelurile de la începutul anului.

Reducerea prețurilor începe să fie resimțită și de consumatori. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei fără plumb a coborât cu 17 cenți pe galon față de maximul anual de 4,56 dolari. Cu toate acestea, carburanții sunt în continuare cu 47% mai scumpi decât înaintea izbucnirii războiului cu Iranul.

Costurile ridicate au schimbat inclusiv comportamentul șoferilor americani. Lanțul Costco a raportat volume record de vânzări de combustibil, pe măsură ce tot mai mulți clienți au căutat variante mai ieftine pentru alimentarea vehiculelor.

„Volume record” de benzină au fost înregistrate în ultimul trimestru, iar cele cinci săptămâni anterioare datei de 10 mai au reprezentat „cele mai mari cinci săptămâni cu vânzări de benzină din istorie” pentru companie, potrivit conducerii Costco.

Mesajele privind un acord cu Iranul au influențat puternic piața energetică

O parte importantă a scăderii recente a prețurilor este atribuită semnalelor venite dinspre Washington privind posibilitatea unui acord care să ducă la încetarea conflictului și la reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz.

Președintele SUA, Donald Trump, a susținut în repetate rânduri că negocierile cu Iranul avansează și că un acord este posibil într-un viitor apropiat. Potrivit unei analize NBC News, liderul american a afirmat de peste 20 de ori, în declarații publice și postări online, că războiul este aproape de final sau că Iranul este pregătit pentru o înțelegere.

Joi, doi oficiali americani au declarat pentru sursa citată că Trump analizează cea mai recentă versiune a unui posibil acord cu Iranul, fără a lua însă o decizie finală.

Vineri, liderul de la Casa Albă a transmis pe platforma Truth Social că urmează să ia o „decizie finală” în privința negocierilor, iar piața a reacționat imediat prin noi scăderi ale cotațiilor.

Totuși, analiștii avertizează că optimismul investitorilor ar putea fi prematur.

„Întrebarea este acum dacă Strâmtoarea Ormuz se va redeschide în curând sau dacă armistițiul prelungit va duce doar la un alt impas prelungit”, a declarat Francesco Pesole, strateg de piață la ING.

Strâmtoarea Ormuz rămâne principalul risc pentru piața mondială a energiei

Deși prețurile au scăzut în ultimele săptămâni, liderii marilor companii energetice avertizează că problemele structurale nu au fost rezolvate.

Înainte de izbucnirea conflictului, peste 20% din aprovizionarea mondială cu energie tranzita Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute a redus drastic fluxurile comerciale și a contribuit la explozia prețurilor observată în ultimele luni.

În prezent, nu există o estimare clară privind momentul reluării traficului în condiții de siguranță. Directorul general al Chevron, Mike Wirth, a declarat că revenirea la normal va necesita luni întregi.

„Va dura luni… pentru a ne asigura că minele au fost îndepărtate, pentru a scoate 2.000 de nave din strâmtoare. Nu se sting toate deodată; ai nevoie de săptămâni și săptămâni”, a declarat Wirth la Bloomberg Television.

Acesta a subliniat că atacurile asupra navelor comerciale continuă să reprezinte un risc major pentru transportatori și companiile de asigurări.

„Chiar săptămâna aceasta, au avut loc noi atacuri asupra navelor, așa că vedem riscuri foarte reale, încă, în acel mediu”, a adăugat el.

Stocurile se reduc rapid, iar industria avertizează asupra unei noi explozii a prețurilor

În paralel cu reducerea cererii, marile companii petroliere atrag atenția că rezervele globale se diminuează într-un ritm accelerat.

Neil Chapman, vicepreședinte senior al Exxon Mobil, a declarat că stocurile comerciale de țiței, benzină, motorină și combustibil pentru avioane se apropie de niveluri critice.

„Stocurile comerciale de țiței, de petrol lichid, benzină, motorină, combustibil pentru avioane, toate s-au epuizat. Ne apropiem de niveluri de stocuri nemaiauzite”, pentru a completa milioanele de barili pe zi care nu pot fi transportați în prezent prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat joi Neil Chapman.

Executivul avertizează că o nouă creștere bruscă a prețurilor ar putea apărea în următoarele săptămâni.

„Odată ce se ajunge la acel punct, se va observa o creștere bruscă a prețului”, a declarat Chapman la Conferința Bernstein privind Deciziile Strategice din New York.

El a prezis că acest lucru se va întâmpla în următoarele săptămâni și că unele prețuri la petrol ar putea crește peste 150 de dolari pe baril, de la aproximativ 100 de dolari în prezent. Impactul asupra consumatorilor ar putea fi semnificativ.

„Dacă țițeiul ajunge la 150 de dolari, prețul unui galon de benzină va fi de 9 dolari în California, iar aceasta va fi o problemă serioasă»”, a adăugat el.

Și Mike Wirth a transmis un avertisment similar privind evoluția stocurilor globale.

„Reducem constant stocurile de produse, de țiței în locații din întreaga lume. Observăm cu adevărat o încordare a piețelor. Cred că iunie și iulie vor fi luni critice, iar traiectoria acestor stocuri se poate observa în date, iar acest lucru este îngrijorător”, a declarat Wirth pentru Bloomberg.

Rugat să estimeze evoluția viitoare a pieței, șeful Chevron a rezumat incertitudinea care domină sectorul energetic:

„Dacă am vedea o restricție extinsă asupra tranzitului din Strâmtoarea Ormuz, întrebarea este «Cât de sus este sus?»”.