Paradoxul aplicațiilor de somn: tehnologia creată să ajute odihna poate aduce stres suplimentar

Aplicațiile și dispozitivele inteligente care monitorizează somnul au devenit tot mai utilizate de persoanele interesate să își îmbunătățească odihna. Ceasurile inteligente, inelele conectate și aplicațiile pentru telefon promit informații despre durata somnului, perioadele de somn profund sau faza REM, precum și recomandări pentru obținerea unui somn mai bun. Cercetările recente arată însă că aceste tehnologii pot avea și efecte neașteptate asupra utilizatorilor.

Aplicațiile care îți urmăresc somnul ar putea avea un efect neașteptat. De ce unii oameni ajung să doarmă mai prost

În fiecare dimineață, milioane de oameni verifică datele colectate peste noapte pentru a vedea cât au dormit și cât de eficient a fost somnul. Dispozitivele folosesc informații precum ritmul cardiac și mișcările corpului pentru a estima diferite etape ale odihnei. Specialiștii atrag atenția că aceste rezultate nu reprezintă un diagnostic medical și pot conține erori, deoarece metodele folosite de dispozitivele comerciale sunt diferite de cele utilizate în evaluările clinice.

Unul dintre aspectele analizate de cercetători este diferența dintre datele furnizate de dispozitivele inteligente și măsurătorile realizate în laboratoarele de specialitate. Un studiu publicat în revista Sensors a comparat rezultatele oferite de dispozitive precum Oura Ring, Apple Watch și Google Pixel Watch cu polisomnografia, investigația considerată standardul de aur pentru analiza somnului.

Dispozitivele urmăresc somnul, dar nu pot înlocui evaluările medicale

Cercetarea a arătat că aceste dispozitive pot identifica cu o precizie ridicată dacă o persoană este trează sau doarme, cu o acuratețe de peste 95%. Situația este diferită atunci când încearcă să stabilească etapele exacte ale somnului. Pentru diferențierea dintre somnul ușor, somnul profund și faza REM, precizia poate scădea până în jurul valorii de 50%.

Diferența apare deoarece ceasurile și inelele inteligente analizează în principal mișcarea și pulsul, în timp ce polisomnografia urmărește mai mulți indicatori biologici, inclusiv activitatea cerebrală, mișcările ochilor, tonusul muscular și respirația. În plus, fiecare companie utilizează algoritmi proprii pentru interpretarea datelor, ceea ce poate duce la rezultate diferite între dispozitive folosite în aceeași noapte.

Pentru unele persoane, verificarea constantă a scorurilor de somn poate deveni o sursă suplimentară de presiune. Cei care nu au probleme de odihnă pot folosi informațiile pentru ajustarea unor obiceiuri, precum păstrarea unui program regulat de culcare sau limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de somn. În cazul persoanelor cu insomnie, însă, monitorizarea permanentă poate alimenta îngrijorarea legată de calitatea somnului.

Atunci când o aplicație indică un scor slab, unii utilizatori pot ajunge să trateze somnul ca pe o activitate care trebuie controlată și optimizată permanent. Medicii avertizează că această presiune poate contribui la dificultăți suplimentare de adormire.

Ortosomnia, efectul apărut din dorința de a controla somnul

Pentru această situație a fost introdus termenul „ortosomnie”. Conceptul a fost descris pentru prima dată în 2017, după ce mai mulți pacienți au ajuns la clinici convinși că au tulburări grave de somn pe baza informațiilor afișate de aplicații. Evaluările medicale ulterioare nu au confirmat în toate cazurile problemele indicate de dispozitive.

Un studiu publicat în 2024 în revista Brain Sciences, realizat pe un grup de peste 500 de participanți, estimează că între 3% și 14% dintre utilizatorii constanți ai acestor tehnologii dezvoltă comportamente asociate cu ortosomnia.

Percepția asupra somnului poate influența, la rândul său, modul în care oamenii se simt și funcționează în timpul zilei. Un experiment realizat la Colorado College a analizat legătura dintre informațiile primite despre odihnă și performanțele cognitive. Participanții au fost împărțiți în două grupuri și li s-a comunicat aleatoriu că au dormit foarte bine sau sub nivelul mediu, indiferent de durata reală a somnului.

Persoanele care au crezut că au avut un somn bun au obținut rezultate mai bune la testele de atenție și calcul comparativ cu cele care au primit informația că au dormit slab. Cercetătorii au numit acest fenomen „efectul placebo al somnului”.

Piața dispozitivelor de monitorizare a somnului continuă să crească

Utilizarea acestor tehnologii este în creștere la nivel global. Potrivit unui sondaj publicat recent de American Academy of Sleep Medicine, aproape 48% dintre adulți folosesc în prezent aplicații sau dispozitive pentru monitorizarea somnului, față de 35% în 2023.

Creșterea interesului pentru aceste produse a contribuit la dezvoltarea unei industrii denumite „sleep economy”. Aceasta include dispozitive de urmărire a somnului, saltele inteligente, senzori pentru monitorizarea respirației, aparate cu zgomot alb și alte produse destinate îmbunătățirii odihnei. Industria este estimată la aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2026, cu perspective de extindere în următorii ani.

Specialiștii în medicina somnului recomandă folosirea acestor dispozitive ca instrumente pentru observarea unor tendințe generale, nu ca metode de diagnostic. Datele generate de algoritmi pot oferi informații despre anumite obiceiuri, însă nu stabilesc singure existența unei probleme medicale.

Dacă o persoană se trezește odihnită și își desfășoară activitățile normale pe parcursul zilei, un scor scăzut afișat de o aplicație nu indică automat o afecțiune. În schimb, simptome precum insomnia persistentă, somnolența accentuată sau trezirile frecvente necesită evaluarea unui medic specialist și, atunci când este recomandat, investigații medicale precum polisomnografia.