Cea mai bogată zonă în aur de pe planetă a fost identificată. Descoperirea pune lumea în fața unei decizii dificile

Cea mai bogată zonă în aur de pe planetă a fost identificată. Descoperirea pune lumea în fața unei decizii dificile

SURSA FOTO: Dreamstime - Minereu de aur

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 11 iulie 2026, 23:30

Cea mai mare concentrație de aur descoperită până acum la nivel mondial a fost identificată într-un crater vulcanic submarin din zona economică exclusivă a Japoniei. Cercetătorii susțin că depozitele descoperite ar putea transforma regiunea într-o viitoare exploatare comercială. În același timp, rezultatele studiului alimentează controversa privind impactul pe care mineritul din adâncurile oceanelor îl poate avea asupra ecosistemelor marine. Dezbaterea este amplificată de apelurile comunității științifice pentru protejarea izvoarelor hidrotermale active.

Depozitele de aur descoperite în craterul submarin din Japonia au cele mai mari concentrații cunoscute

Noua descoperire de aur realizată în apropierea Japoniei ar putea schimba perspectivele asupra exploatării resurselor minerale din adâncurile oceanelor. Cercetătorii au identificat, într-un crater vulcanic scufundat situat în largul coastei de sud-est a țării, formațiuni hidrotermale active care concentrează cantități excepționale de metal prețios.

Potrivit publicației ScienceAlert, în crater au fost identificate coșuri hidrotermale de tip „black smoker” și movile hidrotermale care produc în mod activ cantități foarte mari de aur.

Aceste structuri nu elimină doar particule microscopice de aur, ci generează și ceea ce specialiștii numesc „aur invizibil”, imposibil de observat cu ochiul liber sau prin intermediul unui microscop convențional.

Metalul prețios este încorporat în materialele existente pe fundul oceanului, iar concentrațiile măsurate în acest crater submarin sunt considerate cele mai ridicate identificate până în prezent la nivel mondial.

Un coș hidrotermal de tip „black smoker” pe Dorsala Medio-Atlantică
SURSA FOTO: MARUM/CC BY 4.0/Wikimedia Commons – Un coș hidrotermal de tip „black smoker” pe Dorsala Medio-Atlantică

Cercetătorii au identificat aur ascuns în structura unui mineral cunoscut drept „aurul nebunilor”

Izvoarele hidrotermale Higashi-Aogashima au fost descoperite în anul 2015, în zona economică exclusivă a Japoniei. Chiar și în prezent, oamenii de știință spun că nu se cunoaște în totalitate biodiversitatea pe care aceste câmpuri hidrotermale o găzduiesc. Cert este însă faptul că ele conțin cantități impresionante de aur.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat mostre de rocă recoltate din câmpurile hidrotermale aflate la aproximativ 350 de kilometri sud de Tokyo.

Analizele au scos la iveală depozite ascunse de aur de „calitate excepțională”. Nanoparticulele de aur sunt încorporate în pirită, un mineral sulfurat format din fluidele fierbinți și bogate în metale care ies din fundul oceanului.

Pirita este alcătuită din fier și sulf și este cunoscută popular drept „aurul nebunilor”, datorită aspectului său asemănător cu cel al aurului. În acest caz însă, cercetătorii au descoperit că aurul autentic se află chiar în interiorul acestui mineral.

Studiul arată că aurul poate exista în pirită fie sub formă de nanoparticule, fie ca atomi individuali integrați în structura chimică a mineralului. Ambele forme au fost identificate în caldera Higashi-Aogashima.

Autorii cercetării concluzionează că pirita din acest crater submarin „deține în prezent cea mai mare concentrație de aur din lume”.

Posibila exploatare comercială reaprinde dezbaterea privind protejarea ecosistemelor marine

Concentrațiile foarte ridicate și accesibilitatea relativă a zăcământului transformă caldera Higashi-Aogashima într-un candidat important pentru dezvoltarea unei viitoare mine submarine.

Totuși, perspectiva unei exploatări comerciale este privită cu rezerve de o parte a comunității științifice. Cu doar câteva luni înainte de publicarea acestor rezultate, o echipă internațională de cercetători avertiza că izvoarele hidrotermale active de pe fundul oceanelor ar trebui protejate de extinderea activităților miniere.

Există și precedente care alimentează aceste îngrijorări. O încercare anterioară de dezvoltare a unei mine submarine în largul statului Papua Noua Guinee a eșuat după ce compania implicată s-a confruntat atât cu dificultăți financiare, cât și cu proteste privind impactul asupra mediului.

Potrivit informațiilor disponibile, Papua Noua Guinee a înregistrat pierderi de aproximativ 85 de milioane de dolari în urma acelui proiect. În prezent, premierul țării susține menținerea unui moratoriu asupra noilor proiecte de minerit în adâncurile oceanelor, iar mai multe state din Pacific au sprijinit un moratoriu valabil până în anul 2030. Japonia nu se numără însă printre statele care susțin această măsură.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.