UPDATE. DNA a deschis dosar penal. Oana Gheorghiu, reclamată la DNA de fostul șef ADR. Presiuni politice pentru demitere și negocieri secrete cu Chișinăul

Fostul președinte al Agenției pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a sesizat DNA cu privire la presiuni politice exercitate de vicepremierul Oana Gheorghiu. Acesta acuză strategii obscure de favorizare a unui grup comercial german și implementarea ilegală a unei platforme din Republica Moldova. Schimbările administrative bruște și eludarea normelor europene pun în pericol, conform denunțătorului, suveranitatea digitală și securitatea datelor naționale.

UPDATE 15:40. DNA a deschis dosar penal „in rem” în cazul Oana Gheorghiu – Dragoș Vlad (fostul preşedinte ADR)

Procurorii DNA vor face audieri în cazul Oana Gheorghiu – fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, după ce acesta a depus ieri o plângere penală și alte probe împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite Mediafax.

Fostul şef al ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), Dragoș Vlad, a depus ieri o plângere penală, la sediul DNA central din Știrbei Vodă, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei interimar, Irineu Darău.

După depunerea plângerii la DNA și a altor probe, fostul şef al ADR, Dragoș Vlad a transmis presei plângerea și a venit la postul Antena 3 să o prezinte public.

Potrivit unor surse judiciare, în urma formulării plângerii penale/ denunțului și depunerii și altor probe de către Dragoș Vlad, procurorii DNA au deschis un dosar penal „in rem”/ cu privire la potențialele fapte reclamate, în care sunt efectuate cercetări prealabile.

Procurorii DNA intenționează să desfășoare și audieri în acest caz, dar nu astăzi, arată sursele citate.

Până în prezent, Dragoș Vlad nu a fost audiat oficial de DNA, el doar a depus ieri documente la sediul DNA central din Știrbei Vodă.

Știrea inițială

Fostul șef al Agenției pentru Digitalizarea României (ADR) reclamă la DNA presiuni politice după demiterea sa de către vicepremierul Oana Gheorghiu

Fostul președinte al Agenției pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în care denunță presiuni administrative și politice intense din partea vicepremierului Oana Gheorghiu.

Acest demers legal vine în urma demiterii sale din funcție, un act pe care fostul oficial îl consideră punctul culminant al unui conflict de interese legat de direcția strategică a digitalizării statului. Informațiile privind schimburile de e-mailuri trimise de Oana Gheorghiu către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și ADR au fost dezvăluite de publicația Gândul, în timp ce anunțul sesizării procurorilor a fost făcut de Antena 3.

Dragoș Vlad susține că îndepărtarea sa din fruntea instituției nu a fost o simplă decizie de rutină, ci rezultatul refuzului său de a ceda în fața unor solicitări neconforme cu legislația națională și europeană.

Acuzațiile sale vizează promovarea intereselor grupului german Schwarz și încercarea de a introduce în sistemul administrativ o platformă digitală din Republica Moldova, care nu ar respecta normele de securitate și protecție a datelor impuse la nivelul Uniunii Europene.

Oficialii guvernamentali au exercitat presiuni constante pentru favorizarea grupului Schwarz

Conform relărilor fostului președinte al ADR, tensiunile nu au izbucnit brusc, odată cu mesajele electronice intrate în atenția opiniei publice, ci s-au acumulat pe parcursul unei perioade lungi. Dragoș Vlad a explicat că totul a început prin interpelări informale, realizate verbal sau prin aplicația Whatsapp.

Prin aceste canale, ministrul Digitalizării, Irineu Darău, alături de consilierii săi, ar fi insistat în mod repetat asupra importanței deosebite pe care o aveau întâlnirile exploratorii cu reprezentanții companiei germane Schwarz Group.

Fostul șef ADR a detaliat cronologia acestor evenimente, precizând că primele presiuni au apărut în prima săptămână a lunii ianuarie, când instituția sa a primit o primă adresă scrisă. Ulterior, pe data de 12 ianuarie, în cadrul unei întâlniri de lucru, Vlad ar fi primit personal documentul respectiv.

În acel context, un consilier ministerial i-ar fi cerut în mod expres să acorde o atenție maximă acelei solicitări. Fostul președinte al ADR își amintește că a întrebat imediat care este legătura între stadiul implementării proiectelor din PNRR și întâlnirile private cu grupul Schwarz.

Întrebările sale au rămas fără răspuns, fiind urmate de mesaje prin care i se solicita periodic să comunice dacă s-a mai gândit la propunerile respective.

„Presiunea a început când am primit prima adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal acea adresă, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru.

Consilierul său îmi spune să acord maximă atenție adresei, iar eu am întrebat: ce legătură are? Întrebarea mea a fost: ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?

Au apărut tot felul de mesaje despre Schwarz: „V-ați mai gândit?”. Comunicări verbale, telefonice sau pe Whatsapp”, a povestit Dragoș Vlad.

Consilierii vicepremierului au constituit grupuri de lucru paralele pentru a controla proiectele

Dragoș Vlad a dezvăluit că tactica de impunere a intereselor grupului german a trecut rapid de la mesaje la o reorganizare instituțională forțată. O ședință inițială de prezentare s-a finalizat cu o propunere de creare a unor grupuri și subgrupuri de lucru.

Fostul șef al ADR a menționat că un prim subgrup a fost configurat în jurul agenției sale, urmând să activeze în strânsă legătură cu biroul vicepremierului Oana Gheorghiu. Un al doilea subgrup ar fi vizat activitatea STS și a Ministerului de Interne, structuri în care fuseseră desemnați reprezentanți guvernamentali.

În acest angrenaj, un rol cheie l-ar fi jucat Cătălin Giulescu, cel care ocupă în prezent funcția de președinte al ADR. Dragoș Vlad a subliniat că, deși în ianuarie Giulescu nu era angajat oficial în cadrul cabinetului vicepremierului Oana Gheorghiu, acesta era prezent la toate întâlnirile pe care demnitarul le organiza sau le monitoriza.

„După aceea, ședința de prezentare se încheie printr-o propunere de creare a unor grupuri și subgrupuri. Un prim subgrup viza ADR, în jurul ADR, împreună cu biroul doamnei Oana Gheorghiu. Un alt subgrup cred că viza STS și Ministerul de Interne, unde existau reprezentanți ai Ministerului de Interne.

Domnul Giulescu, actualul președinte al ADR, care nu era angajat în luna ianuarie în cabinetul doamnei Oana Gheorghiu, dar era prezent la toate întâlnirile pe care aceasta le organiza, le coordona sau le avea în vizor”, a afirmat Dragoș Vlad.

Această structură paralelă ar fi declanșat o adevărată cascadă de adrese administrative transmise către ADR. Prin aceste solicitări, reprezentanții ministerului cereau date care erau deja raportate și disponibile în sistemele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.

Vlad a punctat că acele solicitări nu aveau o utilitate reală, din moment ce funcționarii ministerului aveau acces total la progresul proiectelor, iar instituția sa transmitea rapoarte detaliate săptămânal.

„Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.

Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte”, a mai indicat fostul șef ADR.

Aparatul guvernamental a negociat în secret o platformă digitală din Republica Moldova care ar eluda normele europene

O altă acuzație gravă lansată de Dragoș Vlad la adresa Oanei Gheorghiu se referă la negocierea discretă a implementării platformei digitale guvernamentale din Republica Moldova în România. Fostul președinte al ADR susține că această operațiune s-a desfășurat prin încălcarea regulilor europene și a normelor de transparență.

Informațiile obținute de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului indică faptul că doi oameni de încredere ai vicepremierului au efectuat o vizită secretă la Chișinău pentru a înlocui proiectele naționale cu un mecanism de tip memorandum, conceput să introducă platforma M-Connect, cea care reglementează arhitectura digitală din Republica Moldova.

Fostul șef al ADR a explicat pentru Gândul că demersurile pentru un spațiu digital comun au debutat în perioada 2020-2021, în timpul mandatului lui Florin Cîțu, când s-a lucrat parțial fără o transparență totală. Ulterior, în 2022, sub conducerea premierului Nicolae Ciucă și a ministrului Marcel Boloș, s-a semnat un memorandum oficial în care ADR era desemnată autoritatea tehnică din partea României. Totuși, Vlad a atras atenția asupra unei diferențe majore de context legislativ.

El a precizat că Republica Moldova a construit acest sistem de la zero, prin finanțare de la Banca Mondială, însă această țară nu se află sub incidența regulamentelor Uniunii Europene și a normelor GDPR.

Dragoș Vlad a avertizat că legislația europeană privind protecția datelor, achizițiile publice și interconectarea bazelor de date este foarte strictă, iar sistemul moldovenesc nu îndeplinește aceste criterii obligatorii pentru statul român.

,,Când era președinte Octavian Oprea (n.r. – al ADR), au lucrat pe sub masă, în mandatul domnului Cîțu. Un memorandum din perioada pandemiei, inclusiv pe domeniul de digitalizare. Acest memorandum între cele două țări s-a făcut undeva în 2022.

Premier Ciucă, ministru la digitalizare era domnul Marcel Boloș. S-a semnat memorandumul, discuțiile pregătitoare încep în perioada 2020-2021. Se creează un spațiu comun digital între România și Republica Moldova, foarte bine făcut. ADR a fost desemnată din partea statului român, iar din partea Republicii Moldova Agenția Electronică Guvernamentală.

Diferențele sunt în sensul următor. Ei pleacă de la zero. Pentru aceste agenții la nivel de guvern al Republicii Moldova se construiește un sistem. A venit cererea de finanțare de la Banca Mondială din partea M-Connect.

Dar ei nu sunt sub incidența regulamentelor europene sau GPDR, prevederi care nu neapărat că sunt restrictive, ci sunt foarte stricte la baza de date între diverse sisteme ale diverselor entități. Că vorbim de date despre persoane, entități, achiziții publice șamd. ADR trebuia să ofere plusurile între ele”, a explicat Dragoș Vlad.

Interesele obscure au subminat definitiv suveranitatea digitală a României

În viziunea lui Dragoș Vlad, vizita confidențială organizată în aprilie la Chișinău de către consilierii vicepremierului, urmată rapid de demiterea sa și de anularea unor licitații publice de către noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, demonstrează existența unui plan bine calculat.

El a acuzat actuala conducere și pe vicepremier că au eliminat deliberat Agenția pentru Digitalizarea României din circuitul decizional, deși aceasta este singura autoritate națională cu rol de reglementare și direcționare în domeniu.

Fostul președinte ADR a afirmat că scoaterea instituției din acest proiect strategic reprezintă un abuz de putere flagrant și o tentativă de confiscare a soluțiilor tehnologice ale statului român.

Vlad a subliniat că toate acțiunile sale anterioare fuseseră corelate cu reglementările PNRR și validate pe deplin de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește proiectul cloudului guvernamental, care prevede realizarea a patru centre de date.

„ADR a fost parte, din 2022-2023, în relație cu guvernul Republicii Moldova, din această poveste. După care, în acest an, nu ne-au mai băgat în seamă. S-au dus ei (n.r. – vicepremierul Gheorghiu și apropiații săi), au preluat, foarte bine. Ceea ce nu mă deranjează, dar dovedește că a fost un plan. Eu nu știam, am aflat din spațiul public și online, ca și dvs.

Au subminat rolul ADR-ului. Pe plan guvernamental pe digital ADR este unica autoritate, așa cum este Autoritatea Națională de Protecție a Mediului sau alte autorități care reglementează și dă o direcție. Și în relația cu Comisia Europeană, și cu instituțiile din interiorul statului etc. L-au luat din circuit (n.r. – proiectul) și ăsta a fost cuiul lui Pepelea care a durut. Acea deplasare din aprilie la Chișinău a celor doi consilieri a fost un preambul. Au avut un plan și s-au ținut de el.

Consider că a fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehonologice ale statului, care au fost corelate cu reglementările PNRR și instituțiile europene. E cu finanțare europeană. Logica pe care am avut-o cu cloudul guvernamental a fost validată de Comisia Europeană. Singurul proiect european, 4 centre de date, 4 ani de zile. Este categoric un abuz de putere”, a încheiat Dragoș Vlad.