UPDATE: Guvernul l-a demis pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României. Oana Gheorghiu lansează acuzații de „eșecuri în lanț” și pierderi de milioane din PNRR. Dragoș Vlad răspunde acuzațiilor

Schimbare majoră în conducerea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Guvernul a decis revocarea din funcție a președintelui instituției, Dragoș Cristian Vlad, după mai bine de patru ani la conducere, pe fondul unor acuzații grave privind managementul defectuos, blocaje în proiecte strategice și riscuri pentru fondurile europene.

UPDATE 21:22 Dragoș Vlad răspunde acuzațiilor din PNRR: „Statul român a contestat ceea ce tot el a creat”

Fostul conducător al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, reacționează la acuzațiile lansate de vicepremierul Oana Gheorghiu privind o presupusă gestiune financiară defectuoasă în cadrul PNRR. Acesta susține că situația este prezentată eronat și că, în realitate, statul român a ajuns să conteste și să anuleze, prin propriile mecanisme, structuri pe care tot el le-a creat pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Fostul oficial explică faptul că discuțiile vizează cheltuielile aferente Unității de Implementare a Programelor pentru Transformare Digitală (UIPTD), o structură instituită printr-un act normativ al Guvernului, cu scopul de a asigura capacitatea operațională necesară implementării proiectului de Cloud Guvernamental finanțat prin PNRR. În acest context, el subliniază că problema nu a fost generată de cheltuieli nejustificate sau de o planificare defectuoasă din partea ADR, ci de faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a contestat ulterior eligibilitatea acestor costuri. ADR și-a susținut poziția în instanță, câștigând în toate etapele, cu excepția deciziei finale de la Înalta Curte de Casație și Justiție. „A transforma această situaţie într-o acuzaţie de gestiune financiară defectuoasă la adresa ADR este incorect”, afirmă Dragoș Vlad.

Totodată, bilanțul celor peste patru ani de mandat ai lui Dragoș Vlad la conducerea ADR poate fi consultat integral AICI.

„S-a vorbit despre „gestiune financiară defectuoasă” şi despre faptul că statul ar urma să suporte din bugetul naţional cheltuieli de peste 14,7 milioane lei. Această prezentare este incompletă şi induce o concluzie greşită. În realitate, discuţia priveşte cheltuielile aferente Unităţii de Implementare a Programelor pentru Transformare Digitală – UIPTD. Această structură nu a fost o improvizaţie administrativă, nu a apărut în afara cadrului legal şi nu a fost rezultatul unei decizii individuale. Implementarea acestui mecanism a decurs din obligaţiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a Autorităţii pentru Digitalizarea României, necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, explică Dragoș Vlad într-un text intitulat „Despre PNRR, litigii şi presupuse „pierderi””.

Acesta precizează că ordonanța de urgență a stabilit cadrul instituțional, responsabilitățile și mecanismele care au stat la baza UIPTD, iar rolul ADR a fost exclusiv unul de implementare și operaționalizare tehnică a unor decizii deja asumate la nivel guvernamental.

„Într-un stat de drept, punerea în aplicare a unor dispoziţii legale nu reprezintă o opţiune personală, ci o obligaţie administrativă. Ca atare, evaluarea UIPTD trebuie să distingă clar între decizia de reglementare – care aparţine Guvernului – şi responsabilitatea instituţiilor de a aplica cadrul legal existent. UIPTD a fost creată tocmai pentru a asigura capacitatea operaţională necesară implementării investiţiei de Cloud Guvernamental finanţate prin PNRR. Mai mult, acest mecanism a fost agreat şi acceptat în relaţia cu Comisia Europeană, în logica implementării proiectelor asumate de România prin PNRR”, mai arată fostul şef al ADR.

Dragoș Vlad insistă că disputa reală nu ține de modul în care instituția ar fi gestionat fondurile, ci de faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus sub semnul întrebării eligibilitatea unor cheltuieli deja prevăzute într-un cadru normativ adoptat și acceptat la nivelul statului român.

„ADR a apărat această poziţie în instanţă şi a câştigat în toate etapele procesuale, mai puţin la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – vezi dosarul CAB nr. 250/2/2025. Cu alte cuvinte, până la soluţia finală, argumentele ADR au fost confirmate de instanţe. Concluzia este simplă: nu vorbim despre o „pierdere” produsă de managementul ADR, ci despre o situaţie în care statul român a creat, prin OUG, un mecanism de implementare, l-a utilizat pentru proiectele de transformare digitală, iar apoi tot statul român, printr-o altă instituţie, a contestat eligibilitatea unor cheltuieli aferente acestui mecanism. A transforma această situaţie într-o acuzaţie de gestiune financiară defectuoasă la adresa ADR este incorect”, consideră fostul şef al ADR.

În final, acesta subliniază că suportarea acestor cheltuieli din bugetul național nu este rezultatul unei abateri de la lege din partea ADR, ci consecința unei incoerențe instituționale.

„Pe scurt: aceste cheltuieli au fost reglementate prin OUG, acceptate în cadrul de implementare, apărate de ADR în instanţă şi câştigate în toate etapele, cu excepţia soluţiei finale de la Înalta Curte. Nu este o poveste despre risipă. Este o poveste despre incoerenţă instituţională. Statul român a contestat şi a anulat, prin propriile mecanisme, ceea ce tot statul român crease pentru a implementa PNRR”, conchide Dragoș Vlad.

Știrea inițială: Guvernul a demis șeful Autorității pentru Digitalizarea României. Oana Gheorghiu vine cu explicații

Anunțul privind schimbarea de la vârful ADR a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat o evaluare critică a activității instituției. Potrivit acesteia, decizia a fost luată în urma unei analize care a evidențiat disfuncționalități majore în gestionarea unor proiecte esențiale pentru digitalizarea României.

În centrul criticilor se află funcționarea deficitară a unor platforme cheie ale statului, precum Ghișeul.ro și sistemul de achiziții publice SEAP, unde au fost raportate întreruperi și probleme tehnice.

Vicepremierul a acuzat că aceste situații au fost generate inclusiv de neglijențe administrative elementare, precum expirarea certificatelor de securitate ale site-urilor oficiale.

Pierderi de milioane din PNRR și litigii pierdute

Un alt punct sensibil semnalat de autorități este legat de gestionarea fondurilor europene. Potrivit evaluării oficiale, ADR ar fi pierdut definitiv litigii importante privind finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Consecința directă: statul român este obligat să acopere din bugetul național cheltuieli de peste 14,7 milioane de lei, fonduri care ar fi trebuit să fie susținute din bani europeni.

Lista problemelor invocate de Guvern

Vicepremierul a detaliat o serie de deficiențe majore care au stat la baza deciziei:

„Eșecuri operaționale în infrastructura critică: Sincope majore în funcționarea platformelor Ghișeul.ro și SEAP, cauzate de neglijențe administrative elementare, precum expirarea certificatelor de siguranță.

Gestiune financiară defectuoasă: Pierderea definitivă a unor litigii privind fondurile PNRR, care obligă statul să suporte cheltuieli de peste 14,7 milioane de lei din bugetul național din cauza unei planificări eronate.

Întârzieri și nerespectarea legii în proiecte majore: Blocaje în implementarea ROeID și lansarea unor achiziții publice fără aprobările legale necesare, încălcând disciplina financiară.

Comunicare publică alarmistă și eronată: Distorsionarea realității privind fondurile europene prin prezentarea unor economii de la licitații drept „pierderi”, generând confuzie nejustificată.

Insubordonare și opacitate instituțională: Refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar și ignorarea deciziilor ierarhice, fapt ce a creat haos juridic pe subiecte precum semnătura electronică.

Lipsa de comunicare interinstituțională pentru a clarifica cadrul licitațiiei privind Platforma Națională de Interoperabilitate și lipsa de justificare a costurilor și a modului de întocmire al caietului de sarcini.

Lipsă de atenție la experiența cetățeanului cu platformele statului (UX/UI).

ADR a devenit un factor de risc sistemic pentru transformarea digitală a țării. Analiza activității instituției a scos la iveală deficiențe manageriale grave care pun în pericol proiecte strategice și fonduri europene”, a transmis Oana Gheorghiu.

Cine este noul șef al ADR

În locul lui Dragoș Cristian Vlad a fost numit Aurel-Cătălin Giulescu, prin decizie a premierului Ilie Bolojan, publicată în Monitorul Oficial.

Giulescu vine din zona administrației publice și a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului. De asemenea, este chestor de poliție și a condus Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Numirea sa vine în contextul în care Guvernul încearcă o resetare a modului în care sunt gestionate proiectele de digitalizare.

Presiuni politice și cereri de demisie înainte de decizie

Decizia de demitere nu vine în mod izolat. În perioada recentă, au existat presiuni politice pentru schimbarea conducerii ADR.

Deputatul PNL Octavian Oprea i-a cerut public lui Dragoș Cristian Vlad „să își înainteze de îndată demisia de onoare”, acuzând menținerea unor persoane susținute politic în funcții-cheie.

Totodată, au existat controverse legate de trecutul profesional al fostului șef ADR, acesta fiind considerat, potrivit unor relatări din presă, un „apropiat al grupării Sebastian Ghiţă – Rovana Plumb”, acuzații respinse anterior în plan politic.

Ministrul Economiei: „Era nevoie de un reset”

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a susținut public schimbarea, afirmând că situația din cadrul ADR nu mai putea continua.

„În sfârşit: RESET la Autoritatea pentru Digitalizarea României! I-am cerut premierului, împreună cu doamna vicepremier Oana Gheorghiu, demiterea preşedintelui ADR. Şi tocmai s-a întâmplat această schimbare cu adevărat necesară. Nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă în digitalizarea României!”, a transmis acesta.

Ministrul a vorbit și despre „eşecuri în lanţ” care au afectat activitatea instituției și a detaliat problemele întâmpinate:

„Când pierzi în instanţă finanţarea pentru specialiştii care lucrează la Cloudul Guvernamental şi nu ai niciun plan alternativ, vorbim despre o gestiune financiară dezastruoasă. Când lansezi platforme cu erori majore, greu de folosit pentru cetăţeni sau încerci să porneşti achiziţii mari fără bază legală, vorbim despre proiecte eşuate şi decizii luate în afara regulilor. Când induci ideea că «s-au pierdut» zeci de milioane de euro, deşi în realitate era vorba despre economii, creezi, de fapt, confuzie şi neîncredere”, a declarat Darău.

Miza: accelerarea digitalizării României

Schimbarea de la vârful ADR vine într-un moment în care digitalizarea administrației publice este considerată o prioritate strategică, inclusiv în contextul implementării PNRR.

Autoritatea pentru Digitalizarea României are rolul de a coordona politicile publice și strategiile în domeniul transformării digitale și al societății informaționale.

Guvernul transmite, prin această decizie, un semnal clar că dorește accelerarea reformelor și eliminarea blocajelor care au întârziat proiecte esențiale pentru modernizarea serviciilor publice.