Autoritatea pentru Digitalizarea României: România a ratat șansa de a prelua modelul digital al Republicii Moldova. ADR critică vechea strategie de digitalizare

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) susține că România ar fi putut avansa mult mai rapid în procesul de digitalizare a serviciilor publice dacă ar fi valorificat experiența Republicii Moldova în domeniul e-guvernării. Într-un comunicat transmis marți, instituția afirmă că fostul management al ADR a ales să construiască „de la zero” un ecosistem digital, în loc să adapteze soluții deja funcționale utilizate peste Prut. Instituția vorbește despre întârzieri, costuri suplimentare și decalaje vizibile între cele două state în domeniul transformării digitale.

ADR explică începutul cooperării digitale dintre România și Republica Moldova

Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis o serie de precizări privind cadrul de colaborare dintre România și Republica Moldova în domeniul transformării digitale.

Instituția amintește că pe 11 februarie 2022 a avut loc la Chișinău prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, considerată un moment important în relația bilaterală dintre cele două state.

Pe agenda reuniunii s-a aflat și aprobarea Memorandumului de Înțelegere în Domeniul Transformării Digitale, document care stabilea cadrul colaborării dintre cele două țări în zona digitalizării administrației publice.

Potrivit ADR, proiectul era văzut la acel moment drept „un model de bună practică în toată Europa”.

Ce urmărea acordul de cooperare digitală

Memorandumul prevedea dezvoltarea unui spațiu digital comun și mobilizarea resurselor tehnice, financiare și umane necesare modernizării administrației și serviciilor publice.

Principalele obiective ale acordului

Domeniu	Scop
Servicii publice electronice	Digitalizarea relației dintre stat și cetățean
Automatizarea proceselor	Reducerea birocrației
Interoperabilitate IT	Conectarea sistemelor informatice
Platforme digitale comune	Modernizarea infrastructurii
Securitate cibernetică	Protecția sistemelor publice
Fonduri europene	Participare comună la proiecte UE
Software open-source	Reutilizarea soluțiilor digitale

ADR arată că proiectul prevedea inclusiv crearea unei comisii mixte formate din:

• reprezentanți ai Autorității pentru Digitalizarea României;
• specialiști ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică;
• reprezentanți ai Agenției de Guvernare Electronică din Republica Moldova;
• experți din zona securității cibernetice din Republica Moldova.

România ar fi putut utiliza soluțiile deja dezvoltate de Republica Moldova

În comunicat, ADR afirmă că România avea posibilitatea să valorifice experiența acumulată deja de Republica Moldova în domeniul digitalizării.

Instituția susține că autoritățile moldovene reușiseră să implementeze cu succes soluții digitale funcționale în relația dintre cetățean și administrația publică.

„Astfel, România a avut oportunitatea de a valorifica experiența dovedită în dezvoltarea unor soluții digitale, experiență pe care partenerii din Republica Moldova au reușit cu succes să o valorifice în relația stat- cetățean.”

Potrivit ADR, utilizarea unor platforme deja testate și funcționale ar fi putut reduce semnificativ:

• timpul de implementare;
• costurile proiectelor;
• blocajele birocratice;
• riscurile tehnice.

ADR critică fostul management al instituției

Autoritatea susține însă că managementul instituției de la acel moment nu ar fi dorit preluarea și adaptarea soluțiilor deja existente.

În schimb, conducerea ADR ar fi ales dezvoltarea unui nou ecosistem de e-guvernare pornind de la zero.

„Din păcate, managementul Autorității pentru Digitalizarea României nu a considerat oportună valorificarea unei astfel de experiențe care ar fi adus economii importante de timp în implementarea unor proiecte și, de asemenea, economii semnificative la bugetul de stat, optând, în schimb, pe conceptualizarea de la zero a unui ecosistem de e-guvernare.”

Instituția susține că această decizie a contribuit la decalajele actuale dintre România și Republica Moldova în ceea ce privește transformarea digitală.

„Refuzul adoptării de bune practici concret demonstrate la nivel de digitalizare a serviciilor publice a dus la rezultatele vizibile azi în decalajul dintre România și Republica Moldova în domeniul transformării digitale.”

Republica Moldova, tot mai des dată exemplu la capitolul digitalizare

În ultimii ani, Republica Moldova a fost frecvent prezentată drept unul dintre cele mai rapide exemple de digitalizare administrativă din regiune.

Mai multe servicii publice din Republica Moldova sunt disponibile online, iar autoritățile de peste Prut au implementat:

• identitate digitală;
• semnătură electronică;
• platforme integrate pentru servicii publice;
• sisteme de interoperabilitate între instituții.

Experții în digitalizare au remarcat în repetate rânduri faptul că unele servicii publice digitale din Republica Moldova sunt mai rapide și mai simplu de utilizat decât cele disponibile în România.

ADR: România putea face progrese importante încă din 2022

Instituția afirmă că obiectivul inițial al celor două guverne era tocmai reducerea decalajelor și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor și companiilor.

Potrivit ADR, dacă proiectele comune ar fi fost valorificate mai eficient, România ar fi putut înregistra progrese importante în digitalizare încă din ultimii ani.

„Intenția celor două Guverne de a crea un spațiu digital comun între Republica Moldova și România era tocmai reducerea decalajelor și depășirea barierelor în ce privește calitatea serviciilor publice pe care instituțiile le oferă cetățenilor și companiilor. Grație acestei inițiative, din 2022 până în prezent, România ar fi putut consemna progrese semnificative pe un teren cunoscut deja de partenerii noștri.”

Digitalizarea administrației românești rămâne o problemă majoră

Problemele privind digitalizarea administrației publice sunt reclamate frecvent atât de cetățeni, cât și de mediul de afaceri.

Printre principalele dificultăți semnalate se numără:

• platforme instabile;
• lipsa interoperabilității;
• birocrația excesivă;
• procedurile încă bazate pe documente fizice;
• dificultățile de integrare între instituții.

În ultimii ani, mai multe proiecte de digitalizare au fost finanțate prin PNRR și alte programe europene, însă implementarea lor a fost adesea criticată pentru întârzieri și probleme tehnice.

Problemele reclamate în digitalizarea administrației

Problemă	Efect
Platforme IT instabile	Blocaje pentru cetățeni și firme
Lipsa interoperabilității	Date necorelate între instituții
Proceduri birocratice	Timp mare de procesare
Sisteme vechi	Costuri mari de întreținere
Implementare lentă	Întârzieri în digitalizare

ADR: „Rezultatele sunt vizibile”

În finalul comunicatului, Autoritatea pentru Digitalizarea României afirmă că direcția aleasă în ultimii ani nu a produs rezultatele așteptate.

Instituția sugerează că diferențele dintre România și Republica Moldova în domeniul digitalizării sunt acum evidente pentru cetățeni și companii.

„Din păcate, însă, realitatea nu a confirmat acest deziderat. ADR a ales alt drum în transformarea digitală, iar rezultatele sunt vizibile și la îndemâna oricui alege sa se informeze din surse credibile.”

Transformarea digitală, una dintre marile provocări pentru România

Digitalizarea administrației publice rămâne una dintre cele mai importante provocări pentru România, în condițiile în care:

• statul încearcă să reducă birocrația;
• serviciile online sunt tot mai solicitate;
• interoperabilitatea între instituții este esențială;
• economia digitală devine tot mai importantă.

Experții spun că modernizarea administrației și simplificarea relației dintre stat și cetățean vor depinde în următorii ani de:

• implementarea proiectelor IT;
• utilizarea eficientă a fondurilor europene;
• securitatea cibernetică;
• capacitatea instituțiilor de a colabora și integra sistemele digitale.