Numerarul refuză să dispară. Viitorul banilor se construiește pe trei piloni: cash, digitali și tokenizare

Numerarul continuă să fie protejat de tot mai multe state, în ciuda avansului rapid al plăților digitale și al proiectelor de monede digitale dezvoltate de băncile centrale. În Europa, Norvegia, Suedia și Germania au adoptat sau susțin măsuri pentru menținerea accesului la bani lichizi. În paralel, BCE lucrează la euro digital, iar marile instituții financiare accelerează proiectele de tokenizare a activelor. Evoluțiile din ultimii ani arată că numerarul rămâne un element important de siguranță economică în contextul tensiunilor geopolitice și al riscurilor cibernetice.

Numerarul continuă să domine milioane de tranzacții în zona euro. Peste 30 de miliarde de bancnote circulă în zona euro

În urmă cu un deceniu, numeroși analiști prognozau faptul că numerarul ar putea să dispară treptat. Creșterea rapidă a plăților cu cardul, apariția portofelelor digitale și extinderea comerțului online păreau să indice că bancnotele și monedele vor deveni, în timp, inutile. Astăzi însă, direcția urmată de multe guverne și bănci centrale arată exact contrariul.

În timp ce investițiile în digitalizarea sistemelor financiare ating niveluri record, statele dezvoltate încep să trateze numerarul drept o componentă strategică a rezilienței economice. Atacurile cibernetice, conflictele militare, riscurile asociate întreruperilor de energie și dependența tot mai mare de infrastructura digitală au schimbat fundamental modul în care este privit rolul banilor lichizi.

Deși plățile digitale cresc de la an la an, numerarul rămâne principalul instrument de plată pentru milioane de europeni. Potrivit celor mai recente date ale Băncii Centrale Europene, aproximativ 52% dintre tranzacțiile efectuate la punctele de vânzare din zona euro sunt realizate în numerar, raportat la numărul total de operațiuni.

Datele BCE arată că numerarul reprezintă în continuare aproximativ 39% din valoarea totală a plăților efectuate în magazine, în timp ce cardurile și alte metode electronice câștigă teren în special pentru tranzacțiile de valoare mai mare.

Numerarul în zona euro – cifre relevante:

• peste 30 de miliarde de bancnote euro se află în circulație;
• valoarea totală a bancnotelor depășește 1.570 miliarde euro;
• 52% dintre tranzacțiile din magazine sunt realizate în numerar;
• aproximativ 39% din valoarea plăților este reprezentată de bani lichizi.

Aceste cifre explică de ce BCE insistă că numerarul trebuie să rămână disponibil și accesibil, chiar dacă instituția dezvoltă simultan proiectul euro digital. Oficialii europeni susțin că cetățenii trebuie să poată alege între bani fizici și bani digitali, fără ca una dintre variante să o elimine pe cealaltă.

Norvegia obligă comercianții să accepte numerar

Una dintre cele mai surprinzătoare decizii din ultimii ani a venit din Norvegia, țară considerată printre cele mai digitalizate economii ale lumii.

Deși majoritatea plăților sunt efectuate electronic, autoritățile au decis că eliminarea completă a numerarului ar putea crea riscuri suplimentare pentru economie și pentru populație. Din octombrie 2024, comercianții sunt obligați să accepte plăți în numerar în anumite condiții, iar nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni.

Motivația autorităților norvegiene este legată în principal de securitate.

Argumentele invocate de Norvegia:

• riscuri cibernetice;
• vulnerabilitatea sistemelor de plată electronice;
• posibilitatea unor pene majore de curent;
• necesitatea funcționării economiei în situații de urgență;
• considerente de securitate națională.

Mesajul transmis de autorități este clar: într-o lume dependentă de tehnologie, numerarul trebuie să existe ca alternativă funcțională atunci când infrastructura digitală întâmpină probleme.

Suedia reconsideră modelul societății fără numerar

Ani la rând, Suedia a fost prezentată drept exemplul perfect al unei economii aproape complet digitalizate. În multe zone ale țării, utilizarea numerarului a devenit excepția, nu regula.

Totuși, în ultimii ani, banca centrală suedeză și autoritățile responsabile cu protecția civilă au început să avertizeze că dependența exclusivă de sistemele digitale poate reprezenta o vulnerabilitate.

În ghidurile oficiale dedicate pregătirii pentru situații de criză, cetățenii sunt sfătuiți să păstreze rezerve de numerar, alături de apă, alimente și surse alternative de energie. Recomandarea vine în contextul preocupărilor privind atacurile cibernetice și posibilele perturbări ale infrastructurilor critice.

Experiența suedeză arată că digitalizarea și numerarul nu sunt neapărat concepte aflate în competiție. Din ce în ce mai multe state consideră că cele două trebuie să funcționeze în paralel.

Germania și Elveția rămân printre cele mai atașate de cash

În timp ce statele nordice au accelerat digitalizarea plăților, Germania continuă să fie una dintre economiile europene unde numerarul este utilizat frecvent.

Bundesbank susține menținerea accesului la bani lichizi inclusiv în zonele rurale și avertizează că o parte importantă a populației continuă să prefere plățile cash. Confidențialitatea și controlul direct asupra cheltuielilor sunt printre argumentele invocate de consumatori.

Și Elveția oferă un exemplu relevant. Un studiu publicat în 2025 a arătat că aproximativ 30% dintre tranzacțiile fizice sunt realizate în numerar, în timp ce doar 2% dintre respondenți susțin eliminarea completă a banilor lichizi.

Pentru mulți elvețieni, numerarul reprezintă nu doar un instrument de plată, ci și o garanție a independenței financiare și a protecției vieții private.

Războiul din Ucraina și riscurile geopolitice au schimbat perspectiva asupra numerarului

Invazia Rusiei în Ucraina a devenit unul dintre cele mai importante exemple privind rolul numerarului în situații de criză.

În primele luni ale conflictului, cererea pentru bani lichizi a crescut puternic, iar accesul la numerar a devenit esențial în zonele afectate de lupte sau de întreruperi ale infrastructurii.

Experiența Ucrainei a demonstrat că sistemele electronice pot deveni vulnerabile atunci când rețelele de comunicații, alimentarea cu energie sau infrastructura bancară sunt afectate.

Acesta este unul dintre motivele pentru care tot mai multe state europene includ numerarul în strategiile de reziliență și continuitate economică.

Ce recomandă tot mai multe ghiduri de pregătire pentru situații de urgență:

• rezerve de numerar pentru câteva zile;
• apă potabilă;
• alimente neperisabile;
• baterii și surse alternative de energie;
• mijloace de comunicare de rezervă.

Pentru autorități, lecția ultimilor ani este simplă: în cazul unei perturbări majore, numerarul poate deveni singurul instrument de plată disponibil imediat.

Euro digital și monedele digitale ale băncilor centrale schimbă sistemul financiar

În timp ce protejează numerarul, băncile centrale dezvoltă simultan o nouă generație de bani digitali.

BCE lucrează la proiectul euro digital, care ar urma să fie emis direct de banca centrală și să funcționeze ca o formă electronică a monedei unice europene. Instituția subliniază însă că euro digital nu este conceput pentru a înlocui bancnotele și monedele, ci pentru a le completa.

Europa nu este singura care merge în această direcție. China este lider mondial în domeniul monedelor digitale ale băncilor centrale, iar yuanul digital este deja testat la scară largă. India dezvoltă propriul proiect de rupie digitală, în timp ce zeci de alte state se află în diferite etape de analiză sau implementare.

Potrivit Atlantic Council, peste 130 de țări și uniuni monetare analizează, dezvoltă sau testează monede digitale ale băncilor centrale, reprezentând peste 98% din economia globală.

Tokenizarea activelor este următoarea etapă a transformării financiare

Dincolo de digitalizarea banilor, marile instituții financiare pregătesc o schimbare și mai amplă: tokenizarea activelor.

Conceptul presupune transformarea unor active reale sau financiare în reprezentări digitale care pot fi tranzacționate pe infrastructuri blockchain.

Active deja vizate de proiectele de tokenizare:

• obligațiuni;
• acțiuni;
• fonduri de investiții;
• proprietăți imobiliare;
• aur și alte mărfuri.

Printre instituțiile care testează astfel de soluții se numără JPMorgan, BlackRock, HSBC, Deutsche Bank, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană.

Susținătorii tehnologiei afirmă că tokenizarea poate reduce costurile operaționale, poate accelera decontarea tranzacțiilor și poate crește lichiditatea piețelor financiare. Practic, sistemul financiar încearcă să combine avantajele infrastructurilor digitale cu siguranța oferită de instituțiile tradiționale.

Viitorul banilor se construiește pe trei piloni: numerar, digital și tokenizare

Deși digitalizarea avansează rapid, dispariția numerarului pare puțin probabilă pe termen mediu. Evoluțiile din ultimii ani arată că viitorul sistemului financiar nu va fi construit exclusiv pe bani digitali, ci pe coexistenta mai multor forme de plată și de stocare a valorii.

În timp ce băncile centrale dezvoltă euro digital și alte monede digitale oficiale, tot mai multe state consideră numerarul o componentă esențială a securității economice. Experiențele recente au demonstrat că accesul la bani lichizi poate deveni crucial în situații de criză, atunci când infrastructura digitală este afectată sau indisponibilă.

În paralel, tokenizarea activelor promite să transforme piețele financiare prin tranzacții mai rapide, costuri reduse și o eficiență mai mare a proceselor de decontare. Instituțiile financiare încearcă astfel să combine avantajele tehnologiei blockchain cu stabilitatea sistemului financiar tradițional.

Potrivit specialiștilor, următorul deceniu va fi marcat de dezvoltarea unui ecosistem financiar hibrid, în care numerarul, monedele digitale emise de băncile centrale și activele tokenizate vor funcționa în paralel. În acest context, rolul numerarului se schimbă: dintr-un instrument considerat de mulți depășit, acesta devine o rezervă strategică de încredere, menită să asigure continuitatea activităților economice în perioade de incertitudine.

Mai mult, dezbaterea privind viitorul banilor nu mai este doar una tehnologică, ci și una legată de securitate, confidențialitate și incluziune financiară. Tocmai de aceea, în timp ce guvernele și băncile centrale investesc în digitalizare, multe dintre ele aleg simultan să protejeze accesul la numerar, considerând că cele două forme de bani trebuie să se completeze, nu să se excludă reciproc.