Companiile din zona euro trag frâna la majorările de prețuri. Investitorii primesc un semnal important despre inflație

Companiile din zona euro întâmpină dificultăți în majorarea prețurilor, în pofida creșterii costurilor generate de războiul din Iran. O analiză Reuters asupra rezultatelor financiare ale marilor grupuri listate arată că doar o treime dintre firme intenționează să transfere aceste costuri către clienți. Datele indică o economie europeană mai slabă decât în 2022 și o cerere care limitează puterea de stabilire a prețurilor. Situația reduce, cel puțin pentru moment, riscul unui nou episod de inflație accelerată în zona euro.

Companiile din zona euro majorează prețurile mult mai rar decât după invazia Ucrainei

Companiile din zona euro reacționează mult mai prudent la șocul economic provocat de conflictul din Iran decât au făcut-o în urma invaziei ruse în Ucraina, potrivit unei analize realizate de Reuters pe baza rezultatelor financiare publicate de marile grupuri europene.

Investitorii și oficialii Băncii Centrale Europene au urmărit în ultimele luni dacă noua criză geopolitică va genera un nou val de inflație alimentat de energie. Deocamdată, datele disponibile indică un impact semnificativ mai redus decât cel înregistrat în 2022.

Analiza Reuters, realizată cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială, a evaluat 175 de rapoarte privind rezultatele financiare ale companiilor din zona euro. Concluzia este că doar 56 dintre acestea au majorat deja prețurile sau intenționează să facă acest lucru în perioada următoare.

Proporția este considerabil mai mică decât în primăvara anului 2022, când aproape două treimi dintre firme au transferat costurile suplimentare către consumatori. La acel moment, criza energetică s-a suprapus peste cererea puternică de după pandemie și peste programele masive de sprijin fiscal, ceea ce a contribuit la explozia inflației.

Oficialii BCE văd diferențe majore față de contextul economic din 2022

Reprezentanții Băncii Centrale Europene consideră că actualul context economic este fundamental diferit de cel care a urmat invaziei Ucrainei.

„Există o diferență clară între primăvara anului 2022 și primăvara anului 2026. De data aceasta, piața muncii este mai puțin tensionată, creșterea este în mod clar mai moderată și nu avem un stimulent fiscal atât de puternic în acest moment”, a declarat Olli Rehn, guvernatorul Băncii Finlandei, într-un interviu acordat Reuters.

Datele economice confirmă această schimbare de context. În februarie 2022, inflația din zona euro ajunsese deja la 5,9% înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În schimb, la începutul conflictului din Iran, rata inflației era de doar 1,9%.

Economiștii estimează că datele aferente lunii mai vor indica o accelerare a inflației până la aproximativ 3,2%, însă nivelul rămâne departe de valorile de două cifre înregistrate în urmă cu patru ani.

În aceste condiții, presiunea asupra BCE pentru noi majorări agresive ale dobânzilor este mai redusă. Specialiștii consideră că prima creștere anunțată pentru săptămâna viitoare are în principal rolul de a transmite un semnal de fermitate împotriva propagării scumpirilor generate de energie.

„În ceea ce privește politica monetară, implicația este că BCE își poate permite probabil puțin mai multă răbdare. Argumentele pentru o înăsprire suplimentară sunt mai puțin clare și vor necesita dovezi suplimentare privind transmiterea și dinamica inflației de bază”, a declarat Christian Schulz, economist-șef al Allianz Global Investors.

Firmele industriale transferă costurile mai ușor decât cele orientate către consumatori

Analiza Reuters a examinat transcrierile a 175 de conferințe telefonice dedicate rezultatelor financiare, desfășurate între 2 aprilie și 15 mai.

Sistemul de inteligență artificială utilizat a fost instruit să identifice referirile la costurile energetice și intențiile companiilor de a transfera aceste costuri către clienți.

Din totalul firmelor analizate, 105 au discutat despre impactul energiei asupra activității, iar 91 au asociat direct aceste presiuni cu războiul din Iran.

După eliminarea instituțiilor financiare din analiză, au rămas 136 de companii nefinanciare. Dintre acestea, 55 au confirmat că au majorat prețurile sau intenționează să facă acest lucru în lunile următoare.

Cele mai multe ajustări au fost raportate de companii expuse direct la fluctuațiile costurilor cu energia și materiile prime, precum grupul chimic german BASF și producătorul francez de cabluri Nexans.

În schimb, firmele orientate către consumatorul final s-au arătat mult mai prudente. Retaileri precum Delhaize au transmis că încearcă să mențină prețurile la niveluri reduse, în timp ce producători auto precum Volkswagen se concentrează mai degrabă pe reducerea costurilor interne.

Comparativ, în 2022, 108 dintre cele 132 de companii nefinanciare analizate au transferat costurile suplimentare către clienți, inclusiv numeroși producători de bunuri de consum.

Cererea slabă limitează capacitatea firmelor de a impune scumpiri

Rezultatele arată că firmele care vând către alte companii reușesc mai ușor să aplice majorări de preț decât cele care depind direct de consumul populației.

Dintre cele 33 de companii industriale analizate, 11 au confirmat transferul costurilor către clienți, alte trei intenționând să adopte aceeași strategie, iar două aplicând doar majorări parțiale.

În sectorul bunurilor de consum, situația este mult diferită. Producătorul italian de anvelope Pirelli a fost singura companie din categoria sa care a confirmat explicit transferarea costurilor către clienți. Alte patru firme analizau posibilitatea unor măsuri similare.

Karsten Junius, economist-șef la J. Safra Sarasin, consideră că diferența reflectă faptul că investițiile companiilor susțin mai mult creșterea economică decât consumul gospodăriilor.

„Cursa dezvoltării și adoptării inteligenței artificiale ar putea face ca unele companii să fie mai puțin sensibile la prețuri, astfel încât costurile mai mari de producție să poată fi transferate mai ușor”, a spus el.

Totuși, economiștii avertizează că presiunile inflaționiste nu au dispărut complet. Creșterile de prețuri anunțate de operatori de transport precum Lufthansa și Deutsche Post, inclusiv prin introducerea suprataxelor pentru combustibil, pot influența treptat costurile suportate de alte companii din economie.

„Încă nu se știe cât de persistente vor fi efectele asupra prețurilor și este mult prea devreme să dăm undă verde”, a declarat Spyros Andreopoulos, fondatorul firmei de consultanță Thin Ice Macroeconomics.

Un studiu al Băncii Finlandei arată că efectele majorărilor de prețuri din anumite sectoare pot ajunge în inflația generală după perioade cuprinse între două și 15 luni.

Companiile folosesc mai des mecanisme de protecție împotriva șocurilor energetice

Datele analizate de Reuters sugerează că firmele europene au învățat din experiența crizei energetice provocate de războiul din Ucraina și folosesc mai frecvent instrumente pentru limitarea riscurilor.

Acoperirea riscurilor prin contracte pe termen lung sau instrumente financiare derivate a devenit mai răspândită în ultimii ani, reducând presiunea de a transfera imediat costurile suplimentare către clienți.

Conducerea a 74 de companii din eșantion a declarat că utilizează astfel de mecanisme de protecție, comparativ cu 68 de firme în perioada analizată din 2022.

Totodată, un număr mai mare de companii utilizează clauze de indexare care permit ajustarea automată a prețurilor atunci când costurile de producție cresc. Un sfert dintre firmele care intenționează să majoreze prețurile folosesc deja asemenea mecanisme, față de 22% în urmă cu patru ani.

Analiza Reuters a vizat în principal corporații mari incluse în indicele bursier Euro STOXX, ceea ce înseamnă că rezultatele nu reflectă în totalitate situația întreprinderilor mici și mijlocii. Cu toate acestea, concluziile sunt în linie cu datele Comisiei Europene, care arată o reducere a așteptărilor privind prețurile de vânzare în luna mai și niveluri semnificativ mai scăzute comparativ cu primăvara anului 2022.