Băncile centrale acuză presiuni asupra independenței lor. Se cere o reacţie rapidă a BCE împotriva inflaţiei

Actuali și foști responsabili din domeniul politicii monetare au atras atenția, în cadrul unei conferințe desfășurate în Croația, că independența băncilor centrale este supusă unor presiuni tot mai mari, pe fondul măsurilor nepopulare adoptate pentru combaterea noului val inflaționist, potrivit Reuters.

Participanții la eveniment au arătat că reaprinderea inflației, alimentată de creșterea prețurilor la energie în urma războiului din Iran, a complicat misiunea autorităților monetare. În acest context, numeroase bănci centrale au fost nevoite să majoreze ratele dobânzilor sau să amâne planurile de relaxare a politicii monetare.

Potrivit specialiștilor, aceste măsuri urmăresc să împiedice transformarea șocului generat de scumpirea energiei într-un fenomen inflaționist de durată, însă costurile economice și sociale asociate acestora sporesc presiunile exercitate asupra instituțiilor responsabile de stabilitatea prețurilor.

Helge Berger, director adjunct al Departamentului European din cadrul International Monetary Fund, a declarat că independența instituțiilor monetare este relativ ușor de menținut în perioade cu inflație scăzută, însă devine mult mai dificil de apărat atunci când factorii de decizie sunt nevoiți să adopte măsuri nepopulare pentru stabilizarea economiei.

„Este o luptă permanentă. Trebuie să gestionăm corect situaţia actuală”, a spus Berger.

Presiuni tot mai vizibile asupra băncilor centrale: de la intervenții politice la constrângeri bugetare

Cel mai evident exemplu de presiune politică asupra politicii monetare îl reprezintă apelurile repetate ale președintelui american Donald Trump pentru reducerea dobânzilor. Participanții la o conferință pe teme economice au subliniat însă că astfel de intervenții nu sunt un caz izolat, existând în forme variate și în numeroase alte state, uneori mai puțin vizibile publicului.

În mai multe țări, guvernele solicită băncilor centrale să sprijine obiectivele de politică industrială sau economică, în timp ce în alte situații încearcă să direcționeze o parte din profiturile instituțiilor monetare către acoperirea cheltuielilor bugetare. În plus, nivelul ridicat al datoriei publice limitează adesea marja de manevră a băncilor centrale.

Burkhard Balz, membru al conducerii Deutsche Bundesbank, a avertizat că, odată afectată, independența unei bănci centrale este extrem de dificil de restabilit.

„Independenţa este adesea considerată ceva firesc atunci când funcţionează, dar este dificil de refăcut după ce a fost deteriorată. Politica monetară trebuie protejată de interesele politice pe termen scurt dacă vrem stabilitate a preţurilor”, a declarat Balz.

Participanții la o conferință internațională au admis că băncile centrale au contribuit, într-o anumită măsură, la diminuarea credibilității lor în perioada inflației din 2021–2022. În acea perioadă, autoritățile monetare au considerat timp de mai multe luni că fenomenul inflaționist este unul temporar și au reacționat cu întârziere la evoluțiile economice.

Jacob Frenkel, fost guvernator al Băncii Israelului, a criticat în acest context dependența excesivă a instituțiilor monetare de datele economice deja publicate, considerând că această abordare poate limita capacitatea de reacție rapidă la schimbările din economie.

„Aşteptăm să vedem problema în statistici înainte să reacţionăm. Prin definiţie, când datele confirmă deja fenomenul, banca centrală este în urma evenimentelor”, a spus Frenkel.

Oficiali din domeniul financiar au atras atenția că orice semn de îndoială cu privire la independența unei bănci centrale poate influența așteptările piețelor financiare, care tind să anticipeze politici monetare mai relaxate.

În acest context, astfel de percepții pot complica suplimentar eforturile autorităților de a readuce inflația sub control și de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și lung.

Oficial BCE: Acțiuni preventive necesare pentru evitarea reaprinderii inflației

Alvaro Santos Pereira, membru al Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) și guvernator al Băncii Portugaliei, a declarat, potrivit Reuters, că banca centrală ar trebui să acționeze mai devreme decât mai târziu pentru a preveni o posibilă reaprindere a inflației.

„Principala noastră preocupare în acest moment este inflaţia. Trebuie să analizăm foarte atent datele. Dar cred, privind şi la experienţele din trecut, că trebuie să acţionăm mai devreme decât mai târziu pentru a evita efecte secundare mai ample”, a afirmat Pereira într-un interviu acordat postului portughez Antena 1.

Un oficial al Băncii Centrale Europene a avertizat că o spirală inflaționistă poate deveni dificil de controlat în situația în care banca centrală întârzie să reacționeze. Acesta a subliniat că, în astfel de situații, este de preferat o intervenție rapidă și decisivă din partea autorităților monetare.

Întrebat dacă această abordare implică susținerea unei majorări a dobânzilor la următoarea ședință a BCE, oficialul a evitat să ofere un răspuns tranșant, precizând că deciziile vor depinde de noile prognoze economice și de evoluția datelor privind inflația din statele zonei euro.

Declarațiile vin pe fondul accelerării recente a inflației în zona euro, determinată în principal de creșterea prețurilor la energie, influențată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz.

În acest context, piețele financiare anticipează o posibilă majorare a dobânzii de referință la reuniunea din iunie a Băncii Centrale Europene, investitorii mizând pe o înăsprire a politicii monetare în perioada următoare.