Ministerul Finanțelor: Aproape 2 miliarde de euro în numerar au tranzitat frontierele României în perioada 2024-2025

Conform unui raport finalizat recent de Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, în perioada 2024–2025 au fost identificate transferuri de numerar care depășesc cumulat 1,7 miliarde de euro și care au tranzitat teritoriul României.

În intervalul 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, în bazele de date analizate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar. Dintre acestea, 5.758 au fost depuse la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României, iar 1.835 la ieșirea din spațiul comunitar. Valoarea totală declarată la intrare s-a ridicat la 1,261 miliarde de euro, în timp ce la ieșire a fost consemnată suma de 511,7 milioane de euro.

Analizele au fost efectuate în cadrul unei acțiuni a Corpului de Control al Ministerului Finanțelor, desfășurată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Acestea au urmărit evoluția declarațiilor de numerar la frontierele României în perioada 2024–2025 și au evidențiat tipare recurente de transport transfrontalier, precum și concentrarea unor volume foarte mari de numerar în mâinile unui număr restrâns de persoane. De asemenea, a fost observată utilizarea repetată a acelorași rute și puncte de trecere a frontierei.

Din punctul de vedere al provenienței și destinației fondurilor, Ucraina a rezultat ca principală țară de origine a numerarului, urmată de Republica Moldova și Turcia. În ceea ce privește destinațiile, principalele state către care a fost direcționat numerarul declarat au fost Turcia, Austria și România. În perioada analizată, 73% dintre declarațiile efectuate la intrarea în Uniunea Europeană prin România au avut ca sursă Ucraina.

Verificările au mai arătat că un grup restrâns de persoane a realizat în mod repetat transporturi de sume foarte mari de bani. Din totalul de 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declarații, reprezentând 64%, au fost depuse de doar 21 de persoane, ceea ce indică o concentrare semnificativă a activității.

Au fost identificate și situații în care aceleași persoane au introdus în mod repetat sume importante de numerar prin punctele de frontieră ale României, utilizând în principal rutele Ucraina–România–Austria și Ucraina–România–Turcia, ceea ce sugerează existența unor trasee stabile de transport al fondurilor.

Analiza distribuției pe puncte vamale a evidențiat, de asemenea, o concentrare ridicată a volumelor de numerar în doar câteva locații. Biroul Vamal de Frontieră a înregistrat, în perioada analizată, declarații însumând aproximativ 793,9 milioane de euro, în timp ce Biroul Vamal de Frontieră Halmeu a consemnat aproximativ 362,7 milioane de euro. Împreună, aceste două puncte au cumulat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național.

Fluxuri intensificate în prima parte a anului 2025. Reducere semnificativă din iunie 2025 și în 2026

Datele rezultate în urma controlului arată că, în primele luni ale anului 2025, fluxurile de numerar transportate peste frontieră au înregistrat o creștere semnificativă atât la intrarea în Uniunea Europeană, cât și la ieșire. Fenomenul a atins un vârf în perioada martie–mai 2025, când valorile declarate au depășit în mod clar nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2024. În această etapă, s-au consemnat aproximativ 72 milioane de euro în martie, 67 milioane de euro în aprilie și aproape 100 milioane de euro în luna mai 2025.

Începând cu luna iunie 2025 și pe parcursul anului 2026, fluxurile de numerar au înregistrat o scădere accentuată. Nivelurile din a doua jumătate a anului 2025, precum și cele din primele luni ale anului 2026, sunt semnificativ mai reduse comparativ cu perioada de vârf. Această evoluție sugerează o diminuare a fenomenului identificat anterior, inclusiv ca urmare a intensificării măsurilor de control și monitorizare implementate de Ministerul Finanțelor.

În paralel, Corpul de Control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară în continuare acțiuni de verificare care vizează respectarea prevederilor legale și a normelor interne privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniunea Europeană. Aceste verificări includ și modul de utilizare și gestionare a formularului unic de declarare a numerarului la frontiera comunitară, pentru perioada 2024–2025.

În urma verificărilor, s-a constatat că niciuna dintre persoanele care au ocupat funcții de conducere în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și în structurile relevante ale Autorității Vamale Române în perioada analizată nu mai deține în prezent astfel de poziții, acestea fiind destituite în ultimele luni.

Raportul detaliat al constatărilor și analizelor efectuate a fost transmis către autoritățile competente în domeniul investigării infracțiunilor economico-financiare, în vederea valorificării informațiilor și dispunerii măsurilor legale corespunzătoare. Ministerul Finanțelor își reafirmă, totodată, angajamentul pentru consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor, întărirea capacității de analiză și control la frontierele României și sprijinirea cooperării instituționale, în scopul protejării integrității sistemului financiar și a securității economice.

„Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Finanțelor.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor reprezintă Unitatea de Informații Financiare a României (FIU România), de tip administrativ, având un rol central în elaborarea, coordonarea și implementarea sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Activitatea instituției a început în anul 1999, aceasta funcționând ca organ cu personalitate juridică, independent și autonom din punct de vedere operațional și funcțional, în subordinea Ministerului Finanțelor. În conformitate cu prevederile Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, cu modificările și completările ulterioare, Oficiul are ca obiect de activitate primirea, analizarea, prelucrarea și diseminarea informațiilor cu caracter financiar, precum și supravegherea și controlul entităților raportoare, în scopul prevenirii și combaterii acestor fenomene.

Funcțiile de bază ale Oficiului, stabilite prin legislația în vigoare și prin Hotărârea Guvernului nr. 491/2021 privind organizarea și funcționarea sa, includ activități de analiză financiară, diseminare de informații către autoritățile competente și supraveghere a entităților raportoare. În situațiile în care, în urma analizelor, rezultă indicii de spălare a banilor sau finanțare a terorismului, Oficiul are obligația de a informa de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, transmite informații Serviciului Român de Informații în cazurile ce vizează suspiciuni de finanțare a terorismului și informează organele de urmărire penală atunci când sunt identificate indicii privind alte infracțiuni.

În cadrul atribuțiilor sale, Oficiul coordonează la nivel național evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului și reprezintă autoritatea competentă în domeniul punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată prin Legea nr. 217/2009. Totodată, instituția are un rol important în prevenirea și combaterea finanțării terorismului, fiind parte componentă a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, unde contribuie la analiza riscurilor și la identificarea posibilelor fluxuri financiare asociate acestui fenomen.

Oficiul desfășoară și activități de cooperare internațională, primind și analizând cereri de informații pentru realizarea unor analize financiare complexe care implică tranzacții cu elemente de extraneitate. În acest sens, FIU România colaborează cu instituții similare din alte state, în vederea schimbului de informații necesare prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. De asemenea, instituția asigură cooperarea cu autoritățile competente naționale și internaționale și gestionează resursele umane, financiare și contabile, inclusiv activitatea de audit public intern.

În conformitate cu legislația aplicabilă, Oficiul primește de la entitățile raportoare mai multe tipuri de raportări, respectiv rapoarte de tranzacții suspecte, rapoarte privind tranzacțiile cu numerar ce depășesc echivalentul a 10.000 de euro, rapoarte privind transferurile externe din și în conturi bancare peste același prag valoric, precum și rapoarte privind transferurile de fonduri aferente activității de remitere de bani, pentru sume de peste 2.000 de euro. Forma și conținutul acestor raportări sunt reglementate prin Ordinul nr. 14/2021, care stabilește metodologia de transmitere și standardizarea acestora.

La nivel internațional, Oficiul este membru al Grupului Egmont, o organizație creată în anul 1995, care reunește unitățile de informații financiare din peste 165 de state și are ca scop consolidarea cooperării internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Grupul Egmont oferă un cadru securizat de schimb de informații, instruire și dezvoltare a expertizei, prin intermediul unei platforme de comunicare dedicate și al unor mecanisme de cooperare între FIU-uri.

Scopul principal al Grupului Egmont este de a asigura un schimb eficient și securizat de informații între unitățile de informații financiare, sprijinind totodată dezvoltarea standardelor internaționale în domeniu și formarea experților. În cadrul organizației funcționează structuri de coordonare, grupuri regionale și grupuri de lucru specializate, axate pe schimbul de informații, conformitate, politici și proceduri, precum și pe asistență tehnică și instruire.

FIU România este membru al Grupului Egmont din luna mai 2000, iar participarea sa a fost consolidată prin reafirmarea angajamentului instituțional în anii 2008 și 2013. De-a lungul timpului, Oficiul a participat activ la activitățile rețelei securizate de schimb de informații, contribuind la realizarea analizelor financiare internaționale și la completarea traseelor financiare asociate activităților de spălare a banilor.

Din anul 2014, FIU România face parte din Regiunea Egmont Europa I, alături de state membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, participând astfel la consolidarea cooperării regionale și la identificarea celor mai bune practici în domeniul schimbului de informații și al analizelor operaționale și strategice.

Activitatea Grupului Egmont este structurată pe mai multe direcții, inclusiv schimbul de informații între FIU-uri, evaluarea conformității membrilor, dezvoltarea de politici și proceduri și furnizarea de asistență tehnică și instruire. Aceste activități sunt realizate prin proiecte și colaborări între experți din mai multe jurisdicții, inclusiv prin inițiative precum ECOFEL, care sprijină dezvoltarea capacităților instituționale ale unităților de informații financiare.

Reuniunile Grupului Egmont au loc periodic, de două ori pe an, cu participarea reprezentanților FIU-urilor membre, iar participarea activă a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor la aceste reuniuni și proiecte a reprezentat o prioritate constantă, în scopul consolidării cooperării internaționale și al îmbunătățirii continue a mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.