Ucraina a extins lista statelor pentru care acceptă dubla cetățenie. România, inclusă oficial
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea – Nicușor Dan și Volodimir Zelenski
Autoritățile de la Kiev au modificat lista statelor ai căror cetățeni pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, iar România se află printre țările nou introduse. Decizia vine după criticile formulate de reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, nemulțumiți că România nu figura inițial pe listă.
România, inclusă de Ucraina pe lista statelor pentru care este acceptată dubla cetățenie
Guvernul Ucrainei a aprobat, în data de 8 mai, un nou act normativ prin care extinde considerabil lista statelor ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Documentul reprezintă o modificare importantă a legislației adoptate la începutul acestui an privind cetățenia multiplă.
Autoritățile de la Kiev au adoptat un „decret privind modificările aduse listei statelor ai căror cetăţeni (subiecţi) dobândesc cetăţenia ucraineană printr-o procedură simplificată”, iar printre noile state incluse se află și România.
Până la această modificare, lista oficială conținea doar cinci state: Canada, Germania, Polonia, Statele Unite ale Americii și Cehia. Noua decizie extinde însă lista cu alte 29 de țări europene.
Astfel, pe lista actualizată figurează Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franţa, Croaţia, Elveţia şi Suedia.
Ce înseamnă noua lege privind cetățenia multiplă în Ucraina
Noua legislație adoptată de Kiev le oferă cetățenilor ucraineni posibilitatea de a obține o a doua cetățenie fără să fie obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Măsura reprezintă o schimbare importantă față de abordarea tradițională a statului ucrainean în privința dublei cetățenii.
În același timp, legea facilitează accesul la cetățenia ucraineană pentru etnicii ucraineni care locuiesc în statele aflate pe lista aprobată de Guvern. Aceștia vor putea dobândi cetățenia printr-o procedură simplificată, fără o parte dintre formalitățile birocratice aplicate în mod obișnuit.
Autoritățile de la Kiev susțin că măsura are rolul de a întări legăturile cu diaspora ucraineană și cu comunitățile istorice din afara granițelor țării, într-un context regional și geopolitic complicat.
România nu fusese inclusă inițial pe lista Kievului
Legea privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene a intrat în vigoare începând cu 16 ianuarie și a generat rapid controverse în comunitatea românească din Ucraina.
În varianta inițială, lista statelor acceptate de Kiev cuprindea doar Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Absența României a provocat îngrijorări în rândul românilor din Ucraina, mai ales în contextul în care numeroși membri ai comunității dețin sau solicită cetățenia română.
Situația a fost criticată inclusiv de avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș, care considera că excluderea României reprezintă un semnal negativ transmis de autoritățile ucrainene.
Acesta susținea că limitarea listei la doar cinci state poate fi interpretată drept o formă de subapreciere a relației cu România și a importanței comunității românești din Ucraina.
Ce impact poate avea decizia pentru românii din Ucraina
Includerea României pe lista statelor acceptate de Kiev ar putea elimina o parte dintre temerile apărute în comunitatea românească în ultimele luni. Mulți români din Ucraina se temeau că noua legislație ar putea crea probleme pentru persoanele care dețin cetățenie română sau care intenționează să o obțină.
Prin modificarea adoptată acum de Guvernul ucrainean, cetățenii români și cetățenii ucraineni care au legături cu România beneficiază de un cadru juridic mai clar în ceea ce privește dubla cetățenie.
Decizia Kievului vine și într-un moment în care relațiile dintre România și Ucraina au devenit tot mai importante în contextul regional actual, inclusiv din perspectiva cooperării politice, economice și de securitate.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





