Lovitură pentru oierii din România după interdicția impusă de UE:. 100.000 de familii de ciobani trăiesc din asta

Crescătorii de ovine din România solicită intervenția urgentă a autorităților după ce Uniunea Europeană a extins restricțiile privind transportul și exportul de ovine și caprine. Decizia a fost luată în urma confirmării unui focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație din județul Mureș. Oierii susțin că măsurile aplicate la nivelul întregii țări sunt disproporționate și pot provoca pierderi economice majore într-un sector din care trăiesc peste 100.000 de familii.

Oierii cer limitarea restricțiilor doar la zonele afectate de focarul din Mureș

Oierii din România trag un semnal de alarmă după ce apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare într-o fermă din județul Mureș a determinat instituțiile europene să impună restricții extinse asupra circulației și exportului de animale.

După confirmarea focarului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a instituit zone de protecție și supraveghere. În prima etapă, Uniunea Europeană a decis suspendarea transporturilor de ovine și caprine către statele membre până la 31 iulie 2026.

Situația s-a complicat însă în 18 iunie, când Comisia Europeană a adoptat o nouă decizie prin care a menținut interdicția privind livrările către statele membre și a extins restricțiile și asupra exporturilor către țările terțe, inclusiv piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Totodată, termenul de aplicare a măsurilor a fost prelungit până la 31 decembrie 2026.

Noile restricții nu vizează doar județul în care a fost identificat focarul și zonele de protecție stabilite în jurul acestuia, ci întreg teritoriul României, fapt care a generat nemulțumiri puternice în rândul fermierilor și al autorităților.

România a ajuns de la lider european la exportator blocat de restricțiile impuse de Bruxelles

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a contestat măsura adoptată la nivel european și a susținut că aceasta nu reflectă situația reală din teren.

„Profund disproporționată”, a calificat ministrul decizia, argumentând că există un singur focar, localizat și aflat sub control, iar aplicarea restricțiilor la nivel național afectează grav un sector care în 2026 a devenit principalul exportator de ovine vii din Uniunea Europeană către piețele extracomunitare, a susținut Tánczos Barna.

Datele ANSVSA arată că, în primele zece luni ale anului trecut, exporturile de ovine către statele terțe au generat venituri de aproximativ 210 milioane de euro. Pentru 2026, estimările indicau o creștere de aproape 40%.

În acest an, România a exportat deja peste un milion de capete de ovine și caprine. Totodată, efectivul național a depășit 10 milioane de animale, ceea ce plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană după numărul de ovine și pe primul loc la exportul de animale vii către piețele din afara spațiului comunitar.

În acest context, ministrul Agriculturii a solicitat ANSVSA să prezinte rapid Guvernului și Comisiei Europene un plan credibil de combatere a bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile să poată fi reluate cât mai repede.

„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute”, a avertizat Tánczos Barna.

Crescătorii de animale avertizează că mii de ferme riscă să intre în colaps

Uniunea Oierilor, organizația care reprezintă o mare parte a crescătorilor de ovine din România, a solicitat intervenția urgentă a instituțiilor statului. Adrese oficiale au fost transmise către ANSVSA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Externe și Administrația Prezidențială.

Reprezentanții organizației susțin că fiecare săptămână în care exporturile rămân blocate reduce șansele României de a-și păstra clienții tradiționali de pe piețele externe, scrie Adevărul.

„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial”, au atras atenția reprezentanții Uniunii Oierilor.

Liderii sectorului avertizează că efectele economice ale măsurilor ar putea depăși cu mult zona în care a fost identificat focarul, afectând ferme din întreaga țară care nu au avut nicio legătură cu apariția bolii.

„Sunt alături de noi și europarlamentari, care deja au pus întrebări. Dacă reușim să facem ceva, marți, miercuri, măcar la 1 septembrie să se ridice restricțiile, ar fi bine. Dacă nu, va fi alt an cu pierderi enorme pentru oieri. Nici nu mai contează la ce prețuri, dar să le dăm, pentru că dacă intrăm în iarnă cu ele trebuie să le îngrijim, să le dăm mâncare, și nu mai ai de unde.

În țară se consumă puțin. Din 10 milioane, hai, un milion pe an. Fără export, nu avem la ce să mai creștem oi, pentru că peste 100.000 de familii de ciobani din asta trăiesc, efectiv. Or, în cazul în care cade și această îndeletnicire, oamenii aceștia ajung, toți, cazuri sociale. Eu le-am spus clar să nu-și mai bată joc”, a declarat Constanța Ștefan, președinta Asociației Țara Loviștei, organizație afiliată Uniunii Oierilor.

Printre măsurile propuse de fermieri se numără regionalizarea restricțiilor, reluarea exporturilor pentru exploatațiile aflate în afara zonelor afectate, acordarea de despăgubiri și sprijin financiar, precum și intensificarea negocierilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană.

Ce măsuri trebuie să demonstreze România pentru ridicarea restricțiilor

Autoritățile veterinare continuă monitorizarea exploatațiilor din zona afectată și aplică măsurile de biosecuritate prevăzute de legislația europeană. În paralel, organizațiile din sectorul ovin încearcă să obțină aplicarea principiului regionalizării, astfel încât exporturile să nu mai fie suspendate la nivel național.

Principala solicitare a autorităților și a fermierilor este ca restricțiile să fie menținute doar în zona de protecție și în cea de supraveghere, precum și în eventualele județe considerate cu risc epidemiologic. O astfel de abordare ar permite fermelor din Dobrogea, Moldova, Banat sau Oltenia să continue activitatea de export.

Pentru a obține o reevaluare a situației, România trebuie să demonstreze că poate controla eficient răspândirea bolii și că nu apar focare secundare în alte regiuni.

Un alt element esențial îl reprezintă trasabilitatea animalelor. Comisia Europeană solicită garanții că toate efectivele sunt identificate, că deplasările sunt înregistrate și că animalele provenite din zonele afectate nu au fost transferate în alte județe.

Din acest motiv, ANSVSA a intensificat controalele și verificările în teren, avertizând că transporturile neautorizate reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri pentru extinderea bolii.

În perioada următoare, documentele tehnice vor avea un rol decisiv. Rapoartele epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, concluziile anchetelor epidemiologice și măsurile aplicate în exploatații vor fi evaluate de experții europeni pentru a decide dacă restricțiile pot fi modificate.

Fermierii solicită, în paralel, măsuri de sprijin financiar care să compenseze pierderile deja înregistrate, inclusiv despăgubiri pentru animalele sacrificate, compensații pentru contractele pierdute și scheme de ajutor de stat dedicate sectorului.

O altă variantă analizată este orientarea către exportul de carne procesată, în situația în care exportul de animale vii va rămâne blocat. De asemenea, autoritățile ar putea relua programele de stimulare a consumului intern, în încercarea de a reduce impactul economic resimțit de crescătorii de ovine.