Iulian Stanciu, avertisment după plecarea de la eMAG. Ce spune despre concurența cu Shein, Temu și Trendyol: Nu au jucat fair

Omul de afaceri Iulian Stanciu, fostul conducător al eMAG, a vorbit despre viitorul comerțului online și concurența companiilor asiatice Shein, Temu și Trendyol. Într-un interviu acordat publicației StartupCafe, acesta a explicat ce direcții de dezvoltare ar trebui să urmeze eMAG pentru a-și consolida poziția pe piață. Stanciu, care și-a vândut în 2026 ultimele acțiuni deținute la companie, a atras atenția și asupra diferențelor dintre obligațiile respectate de comercianții europeni și cele aplicate platformelor asiatice.

Iulian Stanciu consideră că eMAG trebuie să își extindă baza de clienți și să investească în tehnologie

Iulian Stanciu, care a condus eMAG timp de 17 ani, consideră că dezvoltarea companiei trebuie să continue într-un ritm susținut, în condițiile în care platformele internaționale de comerț electronic își extind activitatea pe piețele europene. În opinia sa, dimensiunea unei companii influențează capacitatea acesteia de a investi în tehnologie, de a diversifica produsele și de a reduce costurile operaționale prin volume mari de vânzări.

Întrebat despre perspectivele eMAG și ale altor comercianți europeni, precum evoMag și Allegro din Polonia, în contextul concurenței cu Shein, Temu și Trendyol, omul de afaceri a explicat avantajele economice ale dezvoltării la scară largă.

„Cred că dimensiunea este foarte importantă în jocul ăsta, pentru că îți permite să construiești tehnologie, îți permite să ai servicii până la urmă foarte bune, să ai acces la o bază mare de produse și ai economy of scale, în care poți să fii profitabil din volume foarte mari raportate la niște costuri fixe care procentual ajung să fie destul de mici”, spune Iulian Stanciu.

Potrivit fostului CEO al eMAG, extinderea numărului de clienți reprezintă una dintre principalele condiții pentru menținerea competitivității. O altă direcție este dezvoltarea unui ecosistem de servicii integrate, care să includă livrarea comenzilor, plățile și infrastructura logistică.

Stanciu a indicat investiția în Sameday drept exemplu al acestei strategii, subliniind evoluția companiei de curierat și contribuția antreprenorului Lucian Baltaru.

„Deci pentru eMAG dezvoltarea în continuare este obligatorie. Și aici vorbim de o dezvoltare a numărului de clienți. Doi, este un potențial pentru eMAG în dezvoltarea de ecosistem, de diverse servicii care să se lege între ele și să ofere până la urmă un serviciu mult mai bun clientului, însemnând livrare. Și aici a fost investiția eMAG în Sameday și aici este un antreprenor senzațional, vorbim de Lucian (Baltaru). Sameday era undeva la un milion și ceva valoare când eMAG a investit. Acum e o companie care, probabil, va ajunge curând la un miliard. Cu o rețea regională, de easybox-uri, cu foarte multă inovație, foarte multă tehnologie”, explică el.

Serviciile Sameday, HeyBlue și infrastructura logistică pot diferenția eMAG de platformele asiatice

Fostul șef al eMAG a explicat că serviciile dezvoltate în jurul platformei de comerț electronic pot reprezenta un avantaj în competiția cu operatorii internaționali. El a menționat soluțiile de plată HeyBlue, depozitele și serviciile logistice destinate comercianților parteneri, precum și infrastructura de publicitate pusă la dispoziția acestora.

În evaluarea sa, integrarea acestor activități permite companiei să ofere servicii complementare și să își consolideze relațiile cu vânzătorii și clienții. Totodată, Stanciu anticipează o concurență puternică pe termen lung, în special din partea operatorilor asiatici, despre care susține că nu au respectat întotdeauna aceleași reguli ca firmele europene.

„După care avem partea de plăți cu HeyBlue. Avem partea de logistică cu depozitele eMAG și serviciile logistice pe care eMAG le oferă către selleri. Partea de advertising pe care eMAG o oferă ca infrastructură pentru selleri. Toate lucrurile astea se potențează una pe cealaltă și formează un diferențiator în calea jucătorilor străini. Mă aștept să există o competiție dură pe termen lung cu jucătorii, în special cei veniți din Asia, dar, în același timp, atrag atenția în continuare că nu au jucat fair acești jucători”, continuă Stanciu.

Iulian Stanciu acuză diferențe de tratament fiscal și nerespectarea unor reguli europene

Iulian Stanciu a criticat condițiile în care platformele asiatice au concurat cu firmele europene de comerț electronic, susținând că anumite facilități fiscale și nerespectarea unor obligații legale le-au oferit avantaje comerciale. El a făcut referire la taxele aplicate produselor, protecția datelor personale, drepturile consumatorilor și regulile privind ajutoarele de stat.

Omul de afaceri a diferențiat situația operatorilor asiatici de cea a companiilor americane, menționând Amazon drept exemplu de concurent cu care eMAG a avut, în opinia sa, o competiție desfășurată în condiții echitabile.

Stanciu și-a exprimat speranța că autoritățile europene vor urmări mai atent respectarea legislației de către platformele internaționale. Deși nu mai este implicat în conducerea eMAG, acesta consideră că firma dispune în continuare de oportunități de extindere.

„Adică nu doar că au exploatat o breșă a legislației europene, aceasta cu produsele la care eMAG, de exemplu, plătește taxe, ei nu plăteau taxe, ci faptul că foarte multe reguli și legi europene sau locale nu erau respectate. Datele personale, protecția consumatorului, ajutor de stat, foarte multe lucruri pe care ei nu le respectau. Și vorbim aici de jucătorii din Asia.

Adică la cei din America, spre exemplu, vorbim aici de Amazon, poate și alții, n-am văzut probleme de genul ăsta și cred că am avut o competiție fair cu ei pe unde ne-am întâlnit, prin ce piețe ne-am întâlnit. Dar aici, la chinezi… Acum sper ca și ei să fie din ce în ce mai compliant cu legislația românească și europeană, pentru că și Europa văd că se uită mult mai serios la asta. Dar aveam o datorie… Acum nu mai sunt implicat, dar dacă m-ai întrebat cum văd mai departe, cred că este loc pentru eMAG să se dezvolte”, a precizat omul de afaceri.

Comerțul online reprezintă aproximativ 12-13% din retail, iar sectorul alimentar are o pondere de circa 1%

În privința perspectivelor pieței, Iulian Stanciu apreciază că sectorul comerțului electronic dispune de un potențial important de creștere, având în vedere ponderea relativ redusă a vânzărilor online în totalul comerțului cu amănuntul. Potrivit estimărilor prezentate de acesta, comerțul electronic reprezintă aproximativ 12-13% din retail, în timp ce segmentul alimentar ajunge la circa 1%.

Fostul șef al eMAG a comparat aceste niveluri cu cele înregistrate în alte state, inclusiv pe piețele asiatice, unde ponderea comerțului online depășește în unele cazuri 30%.

El a precizat că extinderea eMAG va depinde de investițiile în servicii, soluții de plată, infrastructură de livrare, diversificarea produselor și îmbunătățirea experienței clienților. În același timp, consideră că presiunea concurențială poate contribui la dezvoltarea companiei.

„E potențial în piață, e-commerce-ul totuși e la cât? 12-13% din total retail. În zona de food, cred că e la 1%. Și sunt țări în care e-commerce-ul a ajuns la peste 30%, poate chiar mai mult în diverse țări prin Asia. Deci potențialul de creștere există, depinde și de ce face compania pe servicii, pe plăți, pe infrastructură, livrare, de număr de produse, de calitatea serviciului. De fapt, concurența ar putea să fie și benefică până la urmă, adică nu cred că eMAG va fugi vreodată de concurență”, a explicat fostul șef al eMAG.

Iulian Stanciu explică diferența dintre banii care rămân în economia europeană și cei cheltuiți pe platformele asiatice

În cadrul interviului acordat StartupCafe, Iulian Stanciu a fost întrebat și despre măsurile fiscale aplicate coletelor provenite din afara Uniunii Europene, în contextul discuției despre o taxă de 5 euro în România și despre inițiativele similare de la nivel european.

Fostul CEO al eMAG a explicat că, din perspectiva sa, achizițiile realizate de la companii europene contribuie într-o proporție mai mare la economia locală decât comenzile plasate pe platformele asiatice.

Potrivit estimărilor prezentate de omul de afaceri, din fiecare 100 de lei cheltuiți la o companie europeană, aproximativ 50 de lei rămân în economia Europei, prin salarii, furnizori și servicii conexe. În cazul achizițiilor de la firme asiatice, acesta susține că suma rămasă în Europa ar fi de aproximativ 20 de lei.

„Acum trebuie să ne uităm și așa. Când cheltui 100 de lei pe o companie europeană, 50 de lei rămân în Europa. Care 50 de lei s-ar putea să ajungă la vărul, la mătușa care este într-un fel angajat sau, dacă nu direct, indirect, lucrează la o firmă care este furnizoare de diverse servicii. Deci este parte din acest ecosistem european. Ce vorbeam de value chain, când cheltui 100 de lei la o firmă din Asia, doar 20 de lei rămân în Europa. Practic, ai doar TVA-ul. Deci, practic, valoarea se duce în altă parte. Nu zic acum și nu sunt adeptul unui naționalism economic orb, dar, pe termen lung, noi va trebui să începem să vorbim despre asta”, a afirmat acesta.

Stanciu a precizat că nu susține cumpărarea unor produse exclusiv pe criteriul provenienței acestora și că prețul și calitatea trebuie să rămână factori importanți în deciziile consumatorilor. Totuși, el consideră necesară luarea în calcul a efectelor economice pe termen lung ale achizițiilor, inclusiv asupra companiilor locale și veniturilor publice.

În acest context, omul de afaceri a făcut legătura dintre cheltuielile consumatorilor, deficitul comercial și capacitatea statului de a finanța investițiile în infrastructură.

„Nu trebuie să cumpărăm bunuri și servicii dacă nu au o calitate bună sau un preț bun. Dar va trebui să punem în balanță atunci când cumpărăm ceva, dacă ajutăm totuși și economia națională, pentru că se întoarce pe termen lung la noi. Nu putem să ne așteptăm ca statul să aibă bani și să facă lucruri în toate infrastructurile de care vorbeam, dacă pe partea cealaltă finanțăm acest deficit comercial foarte mare pe care îl avem”, a subliniat Stanciu.