IMM-urile creează cele mai multe locuri de muncă din UE. Un decalaj major continuă să le afecteze competitivitatea

IMM-urile au continuat să susțină creșterea economiei europene în 2025, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind întreprinderile mici și mijlocii. Numărul companiilor, ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată au crescut la nivelul Uniunii Europene, însă firmele mici se confruntă în continuare cu dificultăți legate de accesul la finanțare, costurile energiei și adoptarea noilor tehnologii. Documentul evidențiază, de asemenea, provocările antreprenoriatului feminin și poziționarea modestă a României în peisajul european al IMM-urilor.

IMM-urile generează peste jumătate din valoarea adăugată a economiei Uniunii Europene

IMM-urile continuă să reprezinte fundamentul economiei europene. Raportul anual privind întreprinderile mici și mijlocii arată că în Uniunea Europeană funcționează aproximativ 34 de milioane de IMM-uri, care reprezintă 99,8% din totalul companiilor și asigură 63,7% din locurile de muncă din economia europeană. Acestea generează, totodată, 51,7% din valoarea adăugată totală a economiei UE.

Datele Comisiei Europene indică o evoluție pozitivă în 2025. Numărul IMM-urilor a crescut cu 1,8%, valoarea adăugată reală a avansat cu 2,5%, iar ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 1%. Tendința este așteptată să continue și în 2026, când toate categoriile de companii sunt estimate să înregistreze creșteri.

Raportul relevă și rolul dominant al microîntreprinderilor. Acestea reprezintă 94,5% din totalul IMM-urilor europene și angajează peste 50 de milioane de persoane. În plus, microfirmele generează peste 2.300 de miliarde de euro valoare adăugată și sunt prezente în toate ecosistemele economice analizate de Comisie.

Potrivit documentului, IMM-urile ar urma să creeze peste 1,1 milioane de noi locuri de muncă în 2026 și să contribuie cu peste 57% la creșterea totală a valorii adăugate prognozate pentru economia europeană.

IMM-urile performează cel mai bine în sectoarele culturale, sănătate, turism și digital

Analiza Comisiei Europene arată că cele mai bune rezultate nu au fost înregistrate în domeniile tradiționale dominate de IMM-uri, ci în sectoare aflate în plină dezvoltare.

În 2025, cele mai mari creșteri ale valorii adăugate au fost consemnate în industriile culturale și creative, unde avansul a fost de 4,5%, urmate de economia socială și serviciile de proximitate, cu 4,4%, sectorul sănătății și turism, fiecare cu câte 3,1%, precum și ecosistemul digital, cu 2,4%.

Comisia estimează că în 2026 IMM-urile vor reveni pe creștere în toate ecosistemele economice, inclusiv în cele care au înregistrat dificultăți în ultimii ani. De asemenea, firmele mici și mijlocii sunt așteptate să depășească ritmul de creștere al companiilor mari în mai multe domenii considerate strategice pentru economia europeană.

Raportul subliniază însă că provocările nu au dispărut. IMM-urile continuă să fie afectate de volatilitatea prețurilor la energie, tensiunile geopolitice, creșterea tarifelor comerciale la nivel global și accesul inegal la finanțare. În paralel, firmele trebuie să investească masiv pentru a face față tranziției verzi și digitalizării accelerate.

Inteligența artificială este utilizată de doar 17% dintre firmele mici

Una dintre concluziile importante ale raportului este că IMM-urile rămân în urma companiilor mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor emergente.

Datele prezentate de Comisia Europeană arată că tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt utilizate de 55% dintre întreprinderile mari, comparativ cu 30,4% dintre companiile mijlocii și doar 17% dintre firmele mici. Acest decalaj influențează productivitatea și capacitatea IMM-urilor de a concura pe piețele internaționale.

Raportul precizează însă că firmele mici care adoptă noile tehnologii pot implementa schimbările mai rapid și mai flexibil decât organizațiile de mari dimensiuni, ceea ce le oferă un avantaj competitiv în anumite sectoare.

România are printre cele mai reduse densități de IMM-uri din Uniunea Europeană

Documentul evidențiază și situația României în comparație cu celelalte state membre.

Potrivit analizei Comisiei Europene, România are aproximativ 55 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. La polul opus se află Portugalia, cu 147 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, și Olanda, cu 136 de IMM-uri la 1.000 de locuitori.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, România se numără printre statele care au înregistrat scăderi ale numărului de angajați din IMM-uri în 2025, alături de Germania, Austria și Letonia. Comisia estimează însă că mai multe economii europene vor reveni pe creștere în perioada următoare.

Doar o treime dintre proprietarii de afaceri din UE sunt femei

Al doilea raport publicat de Comisia Europeană, dedicat antreprenoriatului feminin, arată că femeile reprezintă doar 33% dintre proprietarii de afaceri din Uniunea Europeană.

Documentul evidențiază faptul că antreprenoarele sunt concentrate în special în servicii personale, sănătate și asistență socială, precum și în educație. În schimb, prezența lor rămâne redusă în numeroase alte sectoare economice.

Raportul identifică dificultățile de acces la finanțare, barierele întâmpinate în dezvoltarea afacerilor și accesul limitat la resurse și rețele de sprijin drept principalele obstacole cu care se confruntă femeile antreprenor. În acest context, Comisia Europeană formulează cinci recomandări menite să stimuleze dezvoltarea companiilor conduse de femei și să valorifice mai bine potențialul antreprenorial existent în Uniunea Europeană.

Raportul anual privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM) europene pe perioada 2025-2026 se poate consulta mai jos: