Grecia, Bulgaria și România construiesc o nouă axă de transport. Coridorul de transport internațional ajunge la 4,6 miliarde de euro

Un nou coridor de transport internațional care va lega Grecia, Bulgaria și România avansează către etapa de implementare, după reconfirmarea sprijinului politic și financiar la reuniunea desfășurată pe 19 iunie la Salonic. Proiectul Coridorului Marea Neagră–Marea Egee este considerat strategic pentru conectivitatea regională și pentru securitatea Uniunii Europene. Valoarea investiției a crescut de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de euro, după o suplimentare a finanțării europene cu 1,1 miliarde de euro.

Coridorul de transport internațional va lega porturile din Grecia, Bulgaria și România

Potrivit unei analize realizate de portalul grec Makedonia, preluată de Rador, lucrările și pregătirile pentru Coridorul Marea Neagră–Marea Egee avansează, iar proiectul a ajuns la o valoare estimată de 4,6 miliarde de euro.

Proiectul privind realizarea unui coridor de transport internațional între Marea Egee și Marea Neagră a fost unul dintre subiectele centrale ale celei de-a treia reuniuni a Platformei Coridorului Marea Neagră – Marea Egee (BACP), organizată la Salonic. Reprezentanții Greciei, Bulgariei, României și ai Comisiei Europene au reafirmat angajamentul pentru accelerarea lucrărilor și finalizarea infrastructurii rutiere și feroviare care va conecta sud-estul Europei cu principalele axe de transport ale continentului.

Ministrul grec al Transporturilor, Christos Dimas, a evidențiat importanța strategică a investiției și rolul său în consolidarea rețelelor europene de infrastructură.

„Scopul este de a conecta eficient infrastructurile critice ale țărilor noastre, începând de la portul Salonic, Kavala, Alexandroupolis, mergând spre nord până la Burgas, Varna, în România, la Constanța. Acesta este coridorul de transport, așa-numitul coridor Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee”, a spus ministrul grec.

Oficialul a subliniat că beneficiile proiectului depășesc granițele celor trei state participante și au o relevanță majoră pentru întreaga Uniune Europeană.

„Conectivitatea dintre infrastructurile critice din aceste trei țări este de mare valoare nu numai pentru aceste țări, ci și pentru întreaga UE, mai ales într-o perioadă în care avem o instabilitate sporită. Avem războaie atât la nord, cât și la sud. A avea o cooperare stabilă, conectivitate între infrastructuri nu doar într-o singură țară, ci și conectarea părții estice a Uniunii Europene cu sudul și nordul, este o oportunitate care trece dincolo de interesele naționale. Este o prioritate foarte importantă pentru UE însăși”, a declarat Christos Dimas.

Acesta a precizat că discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, ai Bulgariei și ai României au confirmat existența unei viziuni comune privind dezvoltarea coridorului.

„Suntem optimiști că, în următorii ani, aceste trei țări și Comisia Europeană vor putea realiza împreună un proiect foarte important pentru stabilitatea economiei europene, un proiect care va asigura o conectivitate foarte bună și numeroase beneficii pentru toate țările”, a mai declarat ministrul grec al transporturilor.

Comisia Europeană a majorat finanțarea proiectului cu încă 1,1 miliarde de euro

Unul dintre cele mai importante anunțuri formulate la Salonic a venit din partea comisarului european pentru transporturi și turism durabil, Apostolos Tzitzikostas, care a confirmat creșterea bugetului total al investiției la 4,6 miliarde de euro.

Potrivit oficialului european, în decembrie anul trecut a fost convenit un plan de acțiune comun între Grecia, Bulgaria și România pentru accelerarea lucrărilor necesare finalizării axei de transport.

„În decembrie anul trecut, am avut o întâlnire cu miniștrii transporturilor și infrastructurii din Grecia, Bulgaria și România și am semnat un plan de acțiune specific pentru accelerarea și începerea lucrărilor în alte puncte, în vederea finalizării axei verticale feroviare și rutiere care va conecta cele trei țări, iar mai departe din România, spre est cu Moldova și Ucraina și spre vest cu Europa Centrală”, a declarat Apostolos Tzitzikostas.

Comisarul european a explicat că noua infrastructură va avea un rol esențial atât pentru competitivitatea economică, cât și pentru securitatea Uniunii Europene.

„Este o axă care va conecta Marea Neagră cu Marea Egee și acest lucru este foarte important. Va sprijini cele două priorități stabilite de Comisia Europeană, care sunt competitivitatea și securitatea Uniunii Europene.”

În evaluarea sa, proiectul are potențialul de a deveni una dintre cele mai importante legături de transport de pe continent.

„Proiectul este o prioritate absolută a Comisiei Europene. Este important ca toate cele trei țări să înțeleagă proiectul în aceeași logică”, a explicat Tzitzikostas.

Referindu-se la finanțare, oficialul european a precizat că resursele alocate au fost suplimentate semnificativ.

„Noi, ca Uniune Europeană, am alocat deja 3,5 miliarde pentru lucrări de-a lungul coridorului și, în același timp, astăzi am anunțat deschiderea unei noi invitaţii în valoare de 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care vor putea finanța și intervenții semnificative pe această axă.”

Noua alocare face parte din ultima cerere de proiecte lansată în actualul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Potrivit Comisiei Europene, finanțarea vizează proiecte care contribuie la dezvoltarea rețelei europene de transport, cu accent pe infrastructura feroviară, mobilitatea militară, decarbonizarea transportului maritim și electrificarea operațiunilor din transportul rutier și aeroportuar. Programul sprijină, de asemenea, instalarea infrastructurii de încărcare în porturi și digitalizarea transportului.

În cadrul aceleiași cereri de proiecte, Ucraina și Republica Moldova sunt incluse în mecanismul european de finanțare, ceea ce reflectă eforturile de integrare a rețelelor lor de transport cu cele ale Uniunii Europene. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 6 octombrie 2026.

Noul coridor este văzut ca un proiect strategic pentru economie, securitate și mobilitate militară

În cadrul reuniunii, Apostolos Tzitzikostas a prezentat și perspectivele financiare pentru perioada bugetară care va începe în 2028, afirmând că fondurile europene destinate infrastructurii ar putea fi dublate.

„Totodată, aș dori să vă informez că în 2028 va începe noul buget european, în legătură cu care avem vești bune, deoarece, în urma negocierilor, se pare că vom ajunge să dublăm resursele pentru infrastructură. Bugetul actual pentru infrastructură se ridică la aproximativ 26 de miliarde de euro, cu care sunt finanțate în acești ani proiecte importante în toate cele 27 de state. În noul buget, suma va ajunge la 52 de miliarde.”

Oficialul european a vorbit și despre componenta de securitate a proiectului, în contextul consolidării mobilității militare pe flancul estic al Uniunii Europene.

„În același timp, el a vorbit și despre mobilitatea militară, a cărei importanță este recunoscută de Comisia Europeană şi, în cooperare cu NATO, se alocă 17 miliarde de euro în primă fază, obiectivul general pentru proiectele de mobilitate militară urmând să ajungă în următorii ani la 100 de miliarde de euro.”

Sprijinul pentru implementarea investiției a fost reconfirmat și de Bulgaria. Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor, Georgi Peev, a transmis că autoritățile de la Sofia vor continua cooperarea cu partenerii implicați.

„Vreau să confirm angajamentul guvernului bulgar față de proiect, care va asigura credibilitate și siguranță. Am ocazia să spun că vom continua să colaborăm foarte strâns și sunt sigur că vom reuși”, a subliniat Georgi Peev.

Din partea României, Corina Crețu, consul general la Salonic și fost comisar european pentru dezvoltare regională, a evidențiat importanța cooperării dintre cele trei state.

„În ultima vreme, România, Grecia și Bulgaria au colaborat pentru a transpune politica de dezvoltare a acestei regiuni într-un proiect de investiții funcțional, iar acesta are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante proiecte de transport și dezvoltare economică și de a contribui la transportul european.”

Fostul oficial european a apreciat că reuniunea de la Salonic confirmă existența voinței politice necesare pentru continuarea proiectului.

„Discuția de astăzi confirmă că există angajamentul politic și dedicarea practică de a merge mai departe împreună. Și trebuie să spun încă o dată că, fără comisarul Tzitzikostas, Comisia a eșuat de multe ori în a acorda prioritate acestei regiuni, însă realitatea ne arată că trebuie să arătăm o importanță mai mare acestor țări”.

La rândul său, Mario Mauro, mediator responsabil pentru modernizarea coridorului Marea Baltică–Marea Neagră și fost ministru italian al Apărării, a afirmat că această strategie poate schimba poziția celor trei state în arhitectura economică și geopolitică europeană, exprimându-și sprijinul pentru atingerea tuturor obiectivelor asumate prin proiect.