UPDATE Donald Trump reafirmă poziția SUA cu privire la Groenlanda. Germania și Franța trimit militari în Groenlanda, Rusia acuză NATO de militarizare

Președintele Donald Trump a reafirmat, la Washington, că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive de securitate, după discuții la Casa Albă cu oficiali americani, danezi și groenlandezi. Întâlnirea nu a dus la schimbarea pozițiilor, Danemarca și Groenlanda respingând ferm ideea achiziției, în timp ce aliații NATO anunță o prezență militară sporită în regiunea arctică. Între timp, Danemarca respinge acuzațiile privind influența Beijingului, iar NATO își extinde prezența militară în Groenlanda. Primele trupe europene au debarcat în Groenlanda.

UPDATE 23:00. Trupele europene din Groenlanda nu vor influenţa obiectivul lui Donald Trump

Desfăşurarea unor trupe europene în Groenlanda, promisă Danemarcei de mai multe state europene membre ale NATO, nu va influenţa obiectivul preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice, a transmis joi Casa Albă, potrivit agenţiilor AFP şi EFE.

„Nu cred că prezenţa trupelor în Europa influenţează procesul preşedintelui de luare a deciziilor şi nici nu îi va afecta în vreun fel obiectivul de a prelua Groenlanda”, a explicat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

UPDATE: 15:13 Germania trimite militari în Groenlanda, Rusia acuză NATO de militarizare

Germania a anunțat trimiterea unei echipe militare de recunoaștere în Groenlanda, în colaborare cu mai multe state NATO, invocând creșterea activităților militare ale Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Misiunea, coordonată de Danemarca, include participarea Suediei, Norvegiei, Franței și a altor țări europene și are ca scop evaluarea condițiilor locale pentru desfășurări militare și exerciții viitoare.

„Germania, în colaborare cu alţi parteneri ai NATO, va trimite o echipă de recunoaştere în Groenlanda. Obiectivul este evaluarea mijloacelor de a asigura securitatea în faţa ameninţărilor ruse şi chineze în Arctica”, a anunţat ministerul

Potrivit Ministerului german al Apărării, Arctica este utilizată tot mai intens de Rusia și China în scopuri militare, ceea ce ar putea afecta libertatea rutelor de transport, comunicațiile și comerțul. Berlinul a subliniat că acțiunea se desfășoară în coordonare strânsă cu Statele Unite.

„Rusia şi China utilizează din ce în ce mai mult Arctica în scopuri militare, punând astfel sub semnul întrebării libertatea căilor de transport, comunicaţii şi comerţ„, a estimat Boris Pistorius

Rusia a reacționat vehement, acuzând NATO de o „militarizare accelerată” a Arcticii și calificând drept „pretext imaginar” amenințarea invocată de Alianță. Diplomația rusă a transmis aceste critici într-un comunicat al Ambasadei Rusiei la Bruxelles.

„În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special al Consiliului Arctic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi îşi consolidează prezenţa militară acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări crescânde din partea Moscovei şi Beijingului”, a denunţat într-un comunicat Ambasada rusă la Bruxelles, unde se află sediul Alianţei Nord-Atlantice.

Tensiunile se desfășoară pe fondul disputelor diplomatice legate de Groenlanda. La Casa Albă a avut loc o întâlnire între oficiali ai Statelor Unite, Danemarcei și Groenlandei, în care pozițiile au rămas divergente. Reprezentanții groenlandezi au reafirmat că doresc cooperare, dar resping orice apartenență la Statele Unite, iar Danemarca a exclus ferm cedarea suveranității asupra insulei.

Președintele francez Emmanuel Macron urmează să ofere detalii suplimentare despre implicarea militară europeană în Groenlanda, în contextul preocupărilor tot mai mari privind securitatea Arcticii.

UPDATE: 10:27 Macron convoacă reuniune de urgență pe tema Groenlandei și Iranului. Franța trimite militari pentru exerciții comune cu Danemarca

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat joi, la Paris, o reuniune de urgență a cabinetului de apărare, în contextul tensiunilor internaționale legate de Groenlanda și de situația din Iran. Discuțiile vizează atât intenția declarată a fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, cât și represiunea violentă a protestelor naționale din Iran.

În paralel, Franța a anunțat trimiterea unui prim contingent de militari în Groenlanda pentru a participa la exerciții militare comune cu Danemarca. Potrivit președintelui Macron, desfășurarea are loc la solicitarea Danemarcei și reprezintă un semnal de solidaritate față de autoritățile daneze și cele din Groenlanda. Militarii francezi implicați sunt specializați în operațiuni în medii reci și montane.

„La cererea Danemarcei, am decis că Franța va participa la exercițiile comune organizate de Danemarca în Groenlanda”, a declarat Macron în postarea sa pe X. „Primele elemente militare franceze sunt deja pe drum. Altele vor urma”.

À la demande du Danemark, j’ai décidé que la France participera aux exercices conjoints organisés par le Danemark au Groenland, l’Opération Endurance Arctique.

De premiers éléments militaires français sont d’ores et déjà en chemin. D’autres suivront.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 14, 2026

Mișcarea are loc într-un context geopolitic sensibil, în care mai multe state aliate, printre care Germania, Norvegia și Suedia, au început să își trimită propriile trupe în Groenlanda, pe fondul divergențelor persistente dintre Washington, Copenhaga și Nuuk privind viitorul insulei.

Totodată, Franța își consolidează prezența diplomatică în regiune, urmând să deschidă, pe 6 februarie, primul său consulat în Groenlanda, un pas care subliniază interesul strategic crescut al Parisului pentru zona arctică.

Franţa întărește prezența militară în Groenlanda în contextul intereselor internaționale crescute

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi că cei 15 soldaţi francezi deja aflaţi în Groenlanda vor fi întăriţi în zilele următoare cu resurse terestre, aeriene şi maritime. Teritoriul arctic, sub control danez, este vizat de fostul preşedinte american Donald Trump, iar mai multe state europene, inclusiv Franţa, au anunţat miercuri desfăşurarea unui exerciţiu militar de explorare a insulei.

Suedia, Germania, Norvegia și Franța vor participa la o misiune militară europeană în Groenlanda, denumită „explorarea Groenlandei”, programată între joi și sâmbătă, a anunțat miercuri Germania. Oficialii francezi au confirmat că 15 soldați francezi, specializați în alpinism, sunt deja prezenți la Nuuk.

Președintele Emmanuel Macron a precizat că Franța, care a trimis deja o primă echipă în cadrul acestei misiuni, va suplimenta în zilele următoare prezența militară cu resurse terestre, aeriene și maritime în teritoriul autonom danez, vizat și de interesele Statelor Unite.

„Franţa şi europenii trebuie să continue să fie prezenţi oriunde interesele lor sunt ameninţate, fără escaladare, dar intransigenţi în ceea ce priveşte respectarea suveranităţii teritoriale”, a punctat preşedintele Macron.

UPDATE 10:00 Danemarca respinge acuzațiile privind influența Beijingului. NATO își extinde prezența militară în Groenlanda

Danemarca respinge public informațiile potrivit cărora China ar avea o prezență „masivă” în Groenlanda, atât din punct de vedere militar, cât și economic. Declarațiile au fost făcute miercuri de ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, după o întâlnire cu oficiali americani la Casa Albă, unde, potrivit acestuia, a devenit evident un „dezacord fundamental” între cele două părți în evaluarea situației de securitate din regiunea arctică.

Șeful diplomației de la Copenhaga a subliniat că datele deținute de autoritățile daneze nu confirmă scenariile vehiculate în spațiul public privind o amenințare chineză directă în Groenlanda. Potrivit acestuia, nu există indicii care să susțină ideea unei prezențe navale sau a unor investiții de amploare din partea Beijingului pe insulă.

„Nu există nave de război chineze de-a lungul coastelor Groenlandei (…) Nici nu există investiţii chineze masive în Groenlanda”, a declarat Lars Lokke Rasmussen presei daneze.

Afirmațiile vin pe fondul unor tensiuni diplomatice tot mai vizibile între Danemarca și Statele Unite. Washingtonul, sub conducerea președintelui Donald Trump, a exprimat în repetate rânduri îngrijorări legate de extinderea influenței Rusiei și Chinei în Arctica și a reluat inclusiv ideea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Atât autoritățile daneze, cât și cele groenlandeze au contestat public existența unei amenințări militare chineze concrete, precizând că informațiile lor de securitate nu susțin aceste evaluări.

În paralel cu aceste declarații politice, prezența militară în Groenlanda este în curs de consolidare. Viceprim-ministrul groenlandez, Mute Egede, a anunțat miercuri că mai multe trupe NATO vor fi desfășurate pe insulă „în următoarele zile”, în contextul unor exerciții militare. Potrivit acestuia, este de așteptat o creștere a numărului de zboruri și nave militare în zonă. „Soldaţii NATO ar urma să aibă o prezenţă mai mare în Groenlanda începând de astăzi şi în zilele următoare. Se aşteaptă o creştere a numărului de zboruri şi de nave militare”, a declarat Mute Egede într-o conferință de presă, referindu-se la „exerciţii” militare.

Primele trupe europene au ajuns deja în Groenlanda la scurt timp după încheierea fără rezultate clare a summitului de la Washington. Potrivit publicației Bild, la doar șapte ore după finalizarea discuțiilor, forțe speciale și unități de recunoaștere europene au debarcat pe insulă în cursul nopții. Un avion militar danez de tip Hercules a aterizat pe aeroportul civil din Nuuk, transportând două autocare cu soldați, inclusiv militari și ofițeri francezi. Aproape simultan, un al doilea avion danez Hercules a aterizat la baza militară din Kangerlussuaq.

Conform informațiilor disponibile, ambele aeronave au zburat către Groenlanda cu sistemele de identificare și urmărire dezactivate. Totodată, este așteptată sosirea primilor 13 militari ai unei echipe de recunoaștere din Germania, urmând ca trupe din Olanda, Canada, Suedia, Marea Britanie și Norvegia să se alăture misiunii. Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că Germania va participa, în perioada 15–17 ianuarie 2026, la o misiune de explorare în Groenlanda, cu scopul de a evalua posibilitățile de sprijin militar pentru Danemarca, inclusiv în domeniul supravegherii maritime.

Deși oficial este vorba despre o consolidare a prezenței NATO din Europa și Canada, surse citate de Bild susțin că operațiunea este coordonată direct de la Copenhaga, și nu prin structurile NATO din Brunssum, Olanda. Motivul ar fi legat de faptul că statele nordice ale alianței, inclusiv Groenlanda și Canada, se află sub comanda cartierului general NATO din Norfolk, SUA, iar această desfășurare ar fi fost concepută pentru a evita implicarea directă a Statelor Unite.

În Germania, desfășurarea trupelor a fost pregătită în secret de mai multe zile, cu implicarea Ministerului Apărării și a Cancelariei Federale. Primele unități au fost trimise abia după ce discuțiile dintre Danemarca și Groenlanda, pe de o parte, și Statele Unite, pe de altă parte, au eșuat complet miercuri, la Washington.

Știrea Inițială

Donald Trump susține că Groenlanda este esențială pentru securitatea SUA și a aliaților

Donald Trump a declarat miercuri, la Washington, că Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru securitatea Statelor Unite, dar și pentru cea a Danemarcei, subliniind că actuala structură de apărare a insulei nu ar fi suficientă în fața unor amenințări externe. Președintele american a făcut aceste afirmații după o întâlnire cu miză ridicată între reprezentanți ai SUA, Danemarcei și Groenlandei, desfășurată la Casa Albă.

În acest context, Donald Trump a pus sub semnul întrebării capacitatea Danemarcei de a garanta securitatea teritoriului arctic, evocând riscuri venite din partea Rusiei și Chinei.

„Groenlanda este foarte importantă pentru securitatea națională, inclusiv a Danemarcei. Și problema este că Danemarca nu poate face nimic în cazul în care Rusia sau China vor dori să ocupe Groenlanda. Dar noi putem face absolut orice. Ați aflat asta săptămâna trecută, cu Venezuela. Putem face tot posibilul ca astfel de lucruri să nu se întâmple. Dar nu ne putem baza că Danemarca va fi în stare să se apere. Doar știți că vorbeau luna trecută că vor mai pune un câine în plus să tragă la sanie și vorbeau serios despre asta”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval.

Declarațiile președintelui au venit după discuții la care au participat secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance, alături de ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, și de omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt.

La finalul întrevederii, cele două părți europene au anunțat că va fi creat un grup de lucru comun SUA–Danemarca pentru a analiza o gamă largă de subiecte legate de Groenlanda, cu posibilitatea unor reuniuni în următoarele săptămâni.

Poziția Danemarcei și a Groenlandei: insula nu este de vânzare

Deși au acceptat dialogul, oficialii danezi și groenlandezi au precizat că poziția Washingtonului privind achiziționarea Groenlandei nu s-a modificat. Atât Copenhaga, cât și Nuuk consideră ideea inacceptabilă și o încălcare a suveranității, având în vedere statutul de teritoriu autonom al insulei, aflat sub coroana daneză.

„Pentru noi, ideea de a nu respecta integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile. Drept urmare, suntem în continuare într-un dezacord fundamental (cu SUA).

Dar suntem de acord că nu suntem de acord și, prin urmare, vom continua discuțiile. Am decis să formăm un grup de lucru la nivel înalt pentru a vedea dacă putem găsi o cale comună de urmat”, a declarat Lars Løkke Rasmussen reporterilor în faţa ambasadei daneze din Washington.

Afirmația a venit în condițiile în care Donald Trump nu a exclus explicit utilizarea forței și a susținut anterior că NATO ar deveni mai puternică dacă insula ar intra sub control american.

„Orice altceva decât asta este inacceptabil”, a scris el pe rețelele de socializare.

În paralel, liderii danezi și groenlandezi au respins ideea că Groenlanda ar fi „asediată” de prezențe militare străine. Rasmussen a contrazis public descrierile făcute de Trump, afirmând că „nu este adevărat că avem nave de război chinezeşti peste tot”. În același timp, cele două guverne au reiterat că problemele de securitate ar trebui gestionate în cadrul alianțelor existente, nu prin amenințări sau schimbări forțate de suveranitate.

Consolidarea militară în Arctica și reacția aliaților NATO

Pe fondul acestor tensiuni, Danemarca și Groenlanda au anunțat intensificarea prezenței militare în și în jurul insulei, în cooperare cu aliații NATO. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a apărării în Arctica, regiune tot mai relevantă din punct de vedere geopolitic.

„Soldaţii NATO ar urma să aibă o prezenţă mai mare în Groenlanda începând de astăzi şi în zilele următoare. Se aşteaptă o creştere a numărului de zboruri şi de nave militare”, a declarat Mute Egede într-o conferinţă de presă.

Miercuri seara, un avion al Forţelor Aeriene Daneze a aterizat pe aeroportul din Nuuk, iar personal militar a debarcat, potrivit imaginilor făcute publice. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei a precizat că armata va sprijini pregătirea unor exerciții militare, care vor continua pe parcursul anului 2026. Germania, Suedia și Norvegia au confirmat, la rândul lor, trimiterea de personal militar pe insulă.

„Forțele armate daneze desfășoară, începând de astăzi, capacități și unități legate de (…) activități de exerciții. În perioada următoare, acest lucru va duce la o prezență militară sporită în Groenlanda și în jurul acesteia, incluzând aeronave, nave și soldați, inclusiv din partea aliaților NATO”, a declarat Ministerul Apărării danez într-un comunicat.

Ulterior, Franța și Germania au anunțat oficial că vor participa la exerciții în Groenlanda, alături de alte state europene. Ministerul Apărării german a transmis că o echipă de recunoaștere a Bundeswehrului, formată din 13 membri, a fost desfășurată la Nuuk la invitația Danemarcei, pentru „explorarea condițiilor-cadru pentru posibile contribuții militare”. Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a confirmat și ea trimiterea de trupe, iar Suedia s-a alăturat inițiativei la cererea Copenhagăi.

Presiune diplomatică, temeri locale și reacții publice

Întâlnirea de la Washington a fost descrisă de Rasmussen și Motzfeldt drept respectuoasă, dar a existat o preocupare reală legată de modul în care ar putea decurge discuțiile. Analiștii au vorbit despre riscul unui episod similar cu cel trăit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, în februarie 2025.

„Aceasta este cea mai importantă întâlnire din istoria modernă a Groenlandei”, a declarat Noa Redington, analist și fost consilier al unui premier danez, pentru Reuters.

La nivel local, tensiunea a fost resimțită puternic.

„Am dormit foarte, foarte prost, sincer”, a spus Liv Aurora Jensen, artizană şi designer în Nuuk.

„Ieri am vorbit cu sora mea şi i-am spus: «Încerc să nu intru în panică»”.

În același timp, liderii groenlandezi au început să pună accent pe unitatea cu Danemarca, amânând discursul despre independență.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat:

„Nu este momentul să ne jucăm cu dreptul nostru la autodeterminare, când o altă ţară vorbeşte despre preluarea controlului asupra noastră”. „Asta nu înseamnă că nu ne dorim ceva în viitor. Dar aici şi acum facem parte din regat şi suntem alături de regat”.

Mesajul a fost întărit de Vivian Motzfeldt:

„Alegem Groenlanda pe care o cunoaştem astăzi ca parte a Regatului Danemarcei”.

Pe plan intern american, dorința lui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda nu este larg susținută. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că doar 17% dintre americani aprobă această inițiativă, iar majorități consistente din ambele mari partide se opun utilizării forței. Cu toate acestea, președintele a lăsat deschisă calea dialogului.

„Am o relație foarte bună cu Danemarca și vom vedea cum se va rezolva totul. Cred că se va rezolva cumva”.