Șeful Armatei Române avertizează. O zonă cheie a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO

Șeful Armatei Române avertizează. O zonă cheie a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO

SURSA FOTO: OMV Petrom - Neptun Deep

Publicat de Georgiana-Natalia la 15 ianuarie 2026, 16:00

România se confruntă cu riscuri de securitate în Marea Neagră deoarece platforma de gaze Neptun Deep, aflată la 160 km de țărm, nu este protejată automat de Articolul 5 al NATO. Oficialii Armatei avertizează că Rusia ar putea provoca incidente.

România nu are garanția protecției NATO pentru platforma Neptun Deep în zona economică exclusivă a Mării Negre

România ar putea ajunge cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă proiectul Neptun Deep va începe să funcționeze. Asta înseamnă că cele zece sonde vor scoate gaze din Marea Neagră și le vor trimite în țară.

Problema este locul unde se află platforma. Ea este la aproximativ 160 de kilometri de țărm, într-o zonă numită „zona economică exclusivă”. Aceasta nu este considerată teritoriu național propriu-zis.

Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a atras atenția că, din acest motiv, proiectul Neptun Deep nu este protejat automat de Articolul 5 al NATO. Acest articol spune că, dacă un stat NATO este atacat, toate celelalte îl apără, dar regula se aplică doar pe teritoriul național și în marea teritorială, adică până la 12 mile marine de la țărm.

Pentru că platforma Neptun Deep este dincolo de această limită, România nu are garanția clară că aliații NATO ar interveni automat dacă ar apărea un pericol. Deși România are dreptul să exploateze gazele din acea zonă, securitatea unei investiții de aproximativ 4 miliarde de euro nu este asigurată la fel ca pe uscat sau aproape de coastă.

Gheorghiță Vlad
Gheorghiță Vlad (SURSA FOTO: Facebook, General Gheorghita Vlad)

Rusia poate testa NATO în zona economică exclusivă a României

La TV, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a explicat, pe înțelesul tuturor, ce riscuri există pentru România. El a spus că, având în vedere numeroasele acte de sabotaj și acțiuni ascunse care au loc în Europa, făcute de nave rusești sau de nave ale statelor apropiate de Rusia, nu există nicio garanție că Rusia nu ar putea face același lucru și în zona economică exclusivă a României. Potrivit lui, Rusia ar putea provoca intenționat un incident în această zonă, chiar pentru a testa dacă Articolul 5 al NATO s-ar aplica. Comandorul a explicat că generalul Gheorghiță Vlad a vrut să sublinieze faptul că România nu are aceleași garanții de securitate ca pe teritoriul național. Totuși, el a precizat că România poate cere sprijinul aliaților atunci când apar astfel de probleme.

Sandu Valentin Mateiu a mai arătat că există reguli internaționale care spun ce drepturi are un stat în zona sa economică exclusivă. Conform acestora, România poate stabili o zonă de siguranță de câteva mile în jurul platformelor marine, fără să oprească traficul naval. El a dat exemplul Poloniei, care a protestat atunci când avioane rusești au zburat foarte aproape de platformele sale. A explicat că o platformă este tratată ca un fel de teritoriu național și poate fi apărată, însă Articolul 5 din NATO se aplică strict teritoriului național.

Ca exemplu, a amintit că Marea Britanie nu a putut invoca Articolul 5 în conflictul din Insulele Falkland. În concluzie, a spus că România trebuie să aibă capacitatea proprie de a apăra platformele și conductele, care sunt bunuri românești, dar nu au același statut ca teritoriul național.

Forțele Navale Române sunt proiectate pentru apărarea platformelor de gaze din Marea Neagră, iar modernizarea cu corvete este esențială

România are o strategie de apărare pe mare, iar achizițiile făcute pentru Forțele Navale sunt gândite și pentru a proteja extracția de gaze naturale din Marea Neagră.

Comandorul a explicat că misiunea de apărare a platformelor a fost luată în calcul atunci când s-a decis ce nave să cumpere flota. Navele trebuie să poată lupta împotriva submarinelor sau să se apere de atacuri aeriene. El a dat exemplul fregatei Mărășești, care are tunuri ce pot oferi o apărare limitată. Fregatele sunt dotate cu un tun dual de 66 mm, capabil să tragă atât în ținte de suprafață, cât și în ținte aeriene cu o anumită viteză, fără a se referi la rachete de mare viteză.

Comandorul a adăugat că nevoia de apărare a platformelor a stat și la baza cerințelor pentru corvete. El a menționat că Israelul a trecut de la nave purtătoare de rachete la corvete atunci când a apărut nevoia de protecție a platformelor de gaze.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.