Generația Z vrea să economisească, dar puțini tineri reușesc să pună bani deoparte. Adrian Manea, BCR, explică paradoxul și cum se va schimba relația cu băncile

Generația Z este tot mai preocupată de economisire, însă intențiile tinerilor nu se reflectă întotdeauna în comportamentul lor financiar. Deși aproximativ 75% dintre aceștia conștientizează necesitatea de a-și organiza bugetul și de a pune bani deoparte, numai 15% dintre tinerii din ecosistemul BCR au un cont de economii.

Adrian Manea, Head of GenZ Department la BCR (Banca Comercială Română), a explicat de unde vine această diferență, pentru ce obiective economisesc tinerii și cum ar putea arăta relația lor cu băncile în următorii cinci ani, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.

Subiectele au fost discutate în cadrul evenimentului Gen Z Brand Awards by Diverzum, organizat miercuri, 11 noiembrie, unde a fost prezentat și studiul „Gen Z Report Romania”. Cercetarea evidențiază schimbările din comportamentul de consum al tinerilor, inclusiv preferințele digitale, raportarea la publicitate și importanța economisirii (vezi aici detalii despre studiu).

Generația Z și banii puși deoparte. Trei sferturi dintre tineri spun că vor să economisească, dar numai 15% au conturi de economii

Unul dintre paradoxurile observate în comportamentul financiar al Generației Z este diferența dintre intenția de a economisi și aplicarea efectivă a acestei decizii. Potrivit lui Adrian Manea, educația financiară și conștientizarea necesității de a pune bani deoparte au contribuit la dezvoltarea unei atitudini favorabile economisirii, însă veniturile actuale ale tinerilor reprezintă o piedică.

Reprezentantul BCR a oferit și câteva date din experiența programului de educație financiară Școala de Bani, derulat de bancă de peste un deceniu.

Acesta a precizat că peste 1,2 milioane de persoane au participat la cursurile de educație financiară organizate de BCR, iar feedbackul primit arată că majoritatea tinerilor înțeleg importanța unui buget și a economisirii. În același timp, datele din ecosistemul băncii indică o diferență semnificativă între intenții și comportamentul concret.

Potrivit lui Adrian Manea, tinerii își construiesc planurile financiare pornind de la veniturile pe care speră să le obțină în viitor, în timp ce capacitatea reală de economisire depinde de banii de care dispun în prezent.

„La cursurile de Școala de Bani, pe care le organizăm de mai mult de 10 ani și au trecut prin aceste cursuri mai mult de 1.200.000 de oameni… și ce feedback avem, mai ales al tinerilor, este că aproximativ 75% dintre ei au ideea și conștientizează necesitatea de a-și organiza un buget și de a pune bani deoparte.

Dacă ne uităm la date, aproximativ 400.000 de tineri pe care îi avem și îi gestionăm acum ca și Gen Z în ecosistemul BCR, din ei undeva la 15% au un cont de economii.

Și atunci, care-i paradoxul? De ce diferența asta așa de mare între cei 75% care-și doresc să economisească și cei 15% pe care care efectiv o fac?

Vine din faptul că optimismul lor se reflectă la veniturile pe care le consideră în viitor că le vor avea, și efectiv economisirea se reflectă la bugetul actual. Deci, de aici vine paradoxul între ce-și doresc și ceea ce se efectuează”, a explicat Adrian Manea.

Mulți dintre tineri economisesc pentru chirie, haine și alte obiective pe termen scurt

O altă temă abordată în cadrul discuției a vizat motivele pentru care membrii Generației Z aleg să pună bani deoparte. Potrivit reprezentantului BCR, obiectivele financiare ale tinerilor sunt orientate în special către nevoi apropiate în timp, iar acest lucru se reflectă inclusiv în denumirile pe care aceștia le aleg pentru conturile de economii din aplicația George.

Adrian Manea a explicat că platforma le permite utilizatorilor să își stabilească obiective financiare, iar tinerii aleg frecvent să economisească pentru achiziții sau cheltuieli concrete.

Astfel, economisirea nu este asociată exclusiv cu obiective financiare importante, precum achiziționarea unei locuințe. Pentru mulți tineri, aceasta începe cu sume destinate unor cheltuieli cotidiene, precum cumpărarea unei genți sau a unei geci ori plata chiriei.

Există însă și tineri care, în urma cursurilor de educație financiară, încep să înțeleagă avantajele economisirii pe termen lung și importanța sumelor mici depuse constant.

„Ce am observat este legat exact de obiectivele pe termen scurt. În ecosistemul George, care e aplicația BCR, avem o secțiune de educație financiară care îți permite să-ți setezi obiective. În special, Generația Z își setează obiective pe termen scurt.

Și apar denumiri la conturile de economii: fond pentru geantă, fond pentru geacă, fond pentru chirie, fond pentru ultima masă. Sunt niște niște aspecte pe care tinerii le au în vedere și acelea sunt obiectivele pe termen scurt.

Evident că sunt printre ei și cei care participă la cursurile de educație financiară și care conștientizează necesitatea și impactul pe care-l are un 5 lei pus deoparte într-un cont de economii, ceea ce îi ajută în într-o perioadă de 10, 15 ani, când se gândesc să achiziționeze o casă, să aibă banii de avans”, a precizat Adrian Manea.

Inteligența artificială ajută clienții să compare ofertele bancare, dar interacțiunea umană va rămâne vitală

Dezvoltarea inteligenței artificiale și utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor digitale ar putea schimba inclusiv modul în care tinerii interacționează cu băncile. În cadrul evenimentului, Adrian Manea a fost întrebat cum vede relația dintre Generația Z și instituțiile bancare în următorii cinci ani, având în vedere că tinerii folosesc deja zilnic instrumente de inteligență artificială.

Reprezentantul BCR consideră că instituțiile financiare vor trebui să depășească rolul de simple destinații pentru efectuarea operațiunilor bancare și să devină parteneri ai clienților. Inteligența artificială va facilita compararea ofertelor, însă consultanța oferită de o persoană reală va rămâne necesară, mai ales în cazul produselor financiare complexe.

Adrian Manea a evidențiat în special importanța sprijinului uman în situațiile în care clienții trebuie să ia decizii financiare importante. Un credit ipotecar, de exemplu, presupune mai multe produse și obligații financiare, inclusiv constituirea unui avans, iar înțelegerea tuturor implicațiilor poate necesita explicații suplimentare din partea unui specialist.

„Relația unui tânăr în următorii 5 ani cu o bancă o să fie mai mult decât o destinație. Banca n-o să mai fie o destinație și va trebui să fie un partener.

Utilizarea AI-ului într-adevăr ajută, ajută să faci comparații între diverse oferte, însă întâlnirea cu un om real, care să-ți ofere un ghidaj, să-ți ofere un sfat, să-ți să fie aproape de tine atunci când efectiv ai nevoie să știi mai multe sau să intri mai mult în detaliu despre un anumit produs/serviciu și interconectivitățile între produse.

Pentru că da, un credit ipotecar poate să pună un stres extraordinar de mare și presupune și o parte de avans, și vă spuneam puțin mai devreme că important e să ai o mică parte sau partea aceea de avans… e important ca cineva să fie alături de tine și să-ți explice lucrurile astea.

Deci AI-ul într-adevăr ajută să faci comparații, sunt ferm convins că o să ajute la mai mult de atât. E foarte important ca domeniul bancar să fie digital, pentru că observăm că, exact cum ați arătat și voi în studiu, 97% dintre tineri sunt fully digital și așa privesc banca, prin intermediul aplicației.

Cu cât o bancă o să fie mai digitală și mai prezentă în viața digitală a clienților, cu atât o să poată să ofere o experiență mult mai bună clienților”, a mai afirmat Adrian Manea.