Reforma care poate declanșa o criză politică. Ce pregătește UDMR dacă Guvernul merge mai departe

UDMR avertizează că ar putea declanșa un conflict politic dacă Guvernul decide să adopte reforma administrativ-teritorială prin angajarea răspunderii în Parlament.

Ce se poate întâmpla cu Harghita și Covasna. UDMR respinge planul de reorganizare administrativă

Csoma Botond, liderul deputaților formațiunii, a declarat la un post de televiziune că partidul este pregătit să recurgă la toate instrumentele parlamentare pentru a împiedica adoptarea proiectului în această formă. Printre variantele luate în calcul se numără și depunerea unei moțiuni de cenzură, dacă vor exista suficiente susțineri din partea altor grupuri parlamentare.

Declarațiile au fost făcute în emisiunea „TALK B1”, moderată de Gabriela Mihai, pe fondul discuțiilor generate de propunerile PSD privind comasarea unor localități și posibila reorganizare a județelor. Reforma administrativă a devenit un subiect de dispută politică, mai ales în privința criteriilor care ar urma să stea la baza modificării actualei structuri teritoriale.

Reprezentantul UDMR susține că inițiativa este discutată fără o fundamentare suficientă și fără consultarea specialiștilor care ar putea evalua efectele unei asemenea schimbări. Totodată, acesta atrage atenția că reorganizarea județelor ar putea avea consecințe asupra comunităților maghiare, în special în zonele în care acestea reprezintă majoritatea populației.

Csoma Botond avertizează Guvernul că UDMR ar putea depune o moțiune de cenzură

Întrebat dacă formațiunea ar accepta ca reforma administrativ-teritorială să fie adoptată prin angajarea răspunderii Executivului, Csoma Botond a respins această posibilitate și a anunțat că UDMR va utiliza instrumentele parlamentare disponibile pentru a bloca procedura.

„Dacă Guvernul va lua această decizie, să-și angajeze răspunderea pentru acest proiect, vom uza de toate mijloacele parlamentare să împiedicăm acest lucru”, a explicat liderul deputaților UDMR.

Acesta a precizat că printre opțiunile analizate se află și inițierea unei moțiuni de cenzură. Un asemenea demers ar putea fi însă declanșat doar dacă formațiunea reușește să obțină sprijinul altor parlamentari, astfel încât să fie îndeplinite condițiile necesare pentru depunerea și susținerea moțiunii.

Csoma Botond consideră că o reformă administrativă de asemenea amploare nu poate fi adoptată fără o dezbatere parlamentară și fără o etapă prealabilă de pregătire a proiectului legislativ. În opinia sa, Executivul trebuie să prezinte o propunere bine fundamentată, care să fie analizată înainte de adoptare.

„Pentru că nu se poate face o reformă administrativă prin asumarea răspunderii, fără o dezbatere în Parlament și fără un proces pregătitor, prin care ai un proiect bine elaborat”, a mai mai punctat liderul.

Avertismentul UDMR apare după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a avansat posibilitatea ca Guvernul să își asume răspunderea pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Propunerea social-democraților a readus în discuție modificarea structurii administrative și criteriile după care ar putea fi stabilite viitoarele unități administrativ-teritoriale.

UDMR critică lipsa unor criterii clare pentru reorganizarea localităților

Un alt motiv de nemulțumire invocat de Csoma Botond este modul în care au fost prezentate public variantele de reorganizare. Liderul deputaților UDMR susține că pragurile demografice vehiculate de diferiți politicieni se modifică frecvent, fără ca propunerile să fie susținute de o analiză coerentă.

Acesta a oferit drept exemplu discuțiile despre numărul minim de locuitori pe care ar trebui să îl aibă o comună pentru a-și păstra statutul administrativ. În spațiul public au fost menționate succesiv praguri diferite, de 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori, fiind adusă în discuție și situația orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

„La prima vedere se pare că e o burtologie, pentru că se trezește unul, zice 1.500, se trezește altul, zice 3.000. După aia vine al treilea și zice 5.000. Și vorbește și despre orașele sub 10.000 de locuitori”, a spus parlamentarul.

Acesta a criticat schimbarea repetată a criteriilor și a susținut că o inițiativă legislativă nu poate fi evaluată serios atât timp cât propunerile diferă de la o zi la alta. „Deci nu poți să iei în serios o asemenea inițiativă în condițiile în care se schimbă de la o zi la alta”, a continuat Csoma Botond.

Reprezentantul UDMR consideră că numărul locuitorilor nu trebuie să fie singurul criteriu folosit pentru stabilirea viitoarei organizări administrative. În opinia sa, proiectul trebuie să țină cont și de particularitățile istorice, geografice și etnice ale comunităților, astfel încât modificările să nu afecteze specificul acestora.

Formațiunea solicită implicarea specialiștilor din domenii precum sociologia și economia, care să analizeze efectele reorganizării și să contribuie la elaborarea unor criterii aplicabile. Csoma Botond a cerut ca discuțiile să fie purtate cu participarea celor care au expertiza necesară pentru o asemenea reformă.

„Deci e derizoriu, nu vă supărați. E ridicol. Nu se poate face așa ceva. Haideți să ne așezăm la masă, să discutăm, să invităm specialiști care se pricep la chestia asta și să facem o reformă adevărată”, a adăugat liderul deputaților UDMR.

Dispariția județelor Harghita și Covasna, motiv de opoziție pentru UDMR

Posibila reorganizare a județelor reprezintă unul dintre principalele puncte de divergență între UDMR și susținătorii modificării actualei structuri administrativ-teritoriale. În intervenția televizată, Csoma Botond a fost întrebat dacă formațiunea ar accepta un scenariu în care județele Harghita și Covasna ar fi absorbite de alte structuri administrative.

Liderul deputaților UDMR a respins categoric această variantă și a susținut că o asemenea modificare ar afecta direct comunitatea maghiară din România. Potrivit acestuia, problema nu trebuie privită doar prin prisma consecințelor politice asupra formațiunii, ci mai ales prin efectele asupra populației din zonele vizate.

„Absolut, nu putem fi de acord cu asemenea reformă, pentru că asta nu e o reformă. Este o acțiune îndreptată împotriva comunității maghiare”, a explicat parlamentarul.

Csoma Botond a explicat că dispariția unor unități administrative în care populația maghiară reprezintă majoritatea ar putea modifica raporturile de reprezentare ale comunităților respective. Acesta a făcut o distincție între interesele politice ale UDMR și situația cetățenilor care locuiesc în aceste județe.

„Nu ar afecta UDMR-ul, ar afecta comunitatea maghiară. E o distincție importantă”, a mai declarat el.

Poziția formațiunii este legată și de solicitarea ca reorganizarea să respecte particularitățile comunităților locale. UDMR susține că eventualele modificări ale granițelor administrative trebuie analizate și din perspectiva efectelor asupra populației minoritare, nu doar pe baza indicatorilor demografici generali.

Csoma Botond invocă tratatele internaționale și solicită referendumuri locale

În argumentația sa împotriva unor modificări administrative realizate fără consultare, Csoma Botond a făcut referire la obligațiile internaționale asumate de România privind protecția minorităților naționale. Parlamentarul a invocat articolul 16 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document care include prevederi referitoare la măsurile ce pot afecta structura populației din zonele locuite de minorități.

Potrivit liderului deputaților UDMR, reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să țină cont de aceste obligații și să nu conducă la restrângerea drepturilor comunităților protejate de tratatele internaționale. Acesta consideră că modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale trebuie precedată de consultarea cetățenilor care locuiesc în zonele vizate.

UDMR susține că organizarea referendumurilor locale reprezintă o modalitate prin care poate fi exprimată voința comunităților afectate de reorganizare. Csoma Botond a afirmat că autoritățile nu ar trebui să adopte modificări administrative fără să țină cont de poziția locuitorilor.

„Noi credem că, democratic și legal, dacă tu vrei să faci un referendum, nu poți să treci peste locuitorii acelor unități administrativ-teritoriale, peste voința lor. Și pentru a asculta acei oameni, avem nevoie de referendum”, a subliniat liderul deputaților UDMR.

Articolul 16 al Convenției-cadru interzice măsurile care urmăresc modificarea proporțiilor populației din zonele locuite de minorități naționale, atunci când acestea au ca scop restrângerea drepturilor și libertăților protejate prin tratat. Aplicarea prevederilor la un anumit proiect de reorganizare presupune însă analizarea concretă a măsurilor propuse și a efectelor acestora.

„Ajungem imediat în dictatură”. UDMR critică posibilitatea eliminării referendumurilor

Csoma Botond a criticat și declarațiile unor politicieni care au susținut că legislația ar putea fi modificată astfel încât reorganizarea administrativă să poată fi realizată fără referendumuri locale. Liderul UDMR a contestat ideea accelerării procedurii prin schimbarea succesivă a prevederilor legale care reglementează consultarea populației.

În intervenția de la B1 TV, parlamentarul a ironizat posibilitatea utilizării unor acte normative pentru a evita organizarea referendumurilor și pentru a facilita adoptarea reformei. Acesta a făcut referire la mai multe modalități prin care autoritățile ar putea încerca să schimbe regulile existente.

„Sigur, se poate da și ordonanță, se poate da și un decret regal”, a afirmat Csoma Botond, înainte de a avertiza asupra riscurilor pe care le-ar presupune o asemenea abordare. „Ajungem imediat în dictatură”, a mai adăugat liderul deputaților UDMR.

Declarațiile sale reflectă opoziția formațiunii față de adoptarea unei reorganizări administrative fără consultarea comunităților vizate. UDMR consideră că participarea cetățenilor la procesul decizional trebuie să fie luată în calcul înainte de modificarea limitelor teritoriale și a structurii administrative.

Cum poate fi demis Guvernul prin moțiune de cenzură

Posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură este legată de procedura constituțională prin care Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege. Articolul 114 din Constituția României reglementează această procedură și stabilește condițiile în care Executivul poate fi demis în urma unui asemenea demers.

Potrivit prevederilor constituționale, după prezentarea proiectului pentru care Guvernul își angajează răspunderea, parlamentarii au la dispoziție un termen de trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Pentru inițierea acesteia este nevoie de semnăturile a cel puțin unei pătrimi din numărul total al deputaților și senatorilor.

Dacă moțiunea este adoptată prin votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este demis. În schimb, dacă nu este depusă o moțiune de cenzură sau dacă aceasta nu întrunește numărul necesar de voturi pentru adoptare, proiectul de lege pentru care Executivul și-a asumat răspunderea este considerat adoptat, potrivit condițiilor prevăzute de Constituție.

Prin urmare, o eventuală inițiativă a UDMR de a depune o moțiune de cenzură ar presupune obținerea sprijinului parlamentar necesar. Formațiunea nu dispune singură de numărul de semnături și de voturi necesar pentru a duce un asemenea demers până la capăt, astfel că ar avea nevoie de susținerea altor partide sau parlamentari.

Această posibilitate a fost menționată de Csoma Botond ca una dintre variantele la care UDMR ar putea recurge dacă Guvernul decide să adopte reforma administrativ-teritorială prin angajarea răspunderii.

PSD analizează comasarea comunelor, în timp ce UDMR cere negocieri

Propunerile PSD privind reorganizarea administrativă vizează mai multe categorii de unități teritoriale. Printre scenariile analizate de social-democrați se numără comasarea comunelor cu un număr redus de locuitori și reevaluarea statutului orașelor care nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de legislație.

Europarlamentarul Dragoș Benea, responsabil de coordonarea reformei din partea PSD, a susținut că modificările ar urma să privească structurile administrative, fără ca localitățile vizate să își piardă identitatea. Propunerea social-democraților are în vedere reorganizarea modului de funcționare a administrației locale și adaptarea structurilor la criterii demografice.

Csoma Botond susține însă că discuția nu trebuie limitată la numărul primăriilor care ar putea fi desființate sau la reducerea numărului de consilieri locali. În perspectiva UDMR, reorganizarea trebuie analizată pornind de la comunitățile existente și de la efectele pe care modificările le-ar putea avea asupra acestora.

„Noi nu discutăm despre primării și consilieri locali. Când nu suntem de acord cu această abordare, nu vorbim despre primari și consilieri locali. Vorbim despre comunități și despre dăinuirea acestor comunități”, a declarat parlamentarul la B1 TV.

Întrebat dacă reprezentanții UDMR au purtat deja negocieri cu PSD pe tema reformei administrative, Csoma Botond a precizat că nu au avut loc asemenea discuții. Liderul deputaților formațiunii a subliniat că UDMR nu respinge, în principiu, modernizarea administrației publice, însă solicită ca proiectul să fie construit pe baza unor criterii clare, a unei analize de specialitate și a consultării comunităților care ar putea fi afectate de reorganizare.