Avertisment îngrijorător pentru proprietarii de electrocasnice inteligente. Ce ar putea ataca hackerii în continuare

Electrocasnicele conectate la internet ar putea deveni următoarele ținte ale atacurilor informatice, după incidentele care au vizat sistemele de refrigerare din supermarketuri și băncile de sânge din mai multe state europene. Avertismentul a fost lansat de Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), care atrage atenția asupra necesității unor investiții mai consistente pentru protejarea infrastructurilor digitale.

Hackerii își pot îndrepta atenția spre aparatele din locuințe. Avertismentul lansat la nivel european

Oficialul european consideră că amenințările informatice nu mai pot fi privite ca riscuri izolate, având în vedere extinderea incidentelor și diversificarea sistemelor vizate de atacatori. În acest context, dispozitivele utilizate zilnic în locuințe ar putea ajunge în atenția hackerilor, mai ales pe măsură ce conectarea lor la internet devine tot mai răspândită.

Declarațiile vin după o serie de incidente care au afectat instituții și organizații din Europa, generând preocupări atât la nivelul autorităților, cât și în rândul populației. Juhan Lepassaar a subliniat că securitatea digitală trebuie să reprezinte o prioritate, nu o componentă tratată cu mai puțină atenție în procesul de dezvoltare și administrare a sistemelor informatice.

„Securitatea nu ar trebui și nu poate fi tratată ca un lucru secundar”, a declarat pentru AFP Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Acesta a indicat și posibilitatea extinderii atacurilor către alte categorii de dispozitive conectate, explicând că incidentele recente ar trebui privite ca un semnal de avertizare pentru întreaga Europă.

„Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, poimâine ar putea fi electrocasnicele și așa mai departe”, a adăugat Juhan Lepassaar.

Atacurile informatice pun presiune pe investițiile în securitate

Potrivit conducerii ENISA, prevenirea incidentelor cibernetice presupune resurse financiare și măsuri tehnice constante. Deși vulnerabilitățile pot fi identificate și remediate, protejarea sistemelor necesită investiții care să permită organizațiilor să răspundă rapid la riscurile apărute.

Juhan Lepassaar a atras atenția că problema nu se rezumă la identificarea amenințărilor, ci vizează și disponibilitatea instituțiilor și companiilor de a aloca fondurile necesare pentru prevenirea atacurilor. În opinia sa, evoluția situației de securitate cibernetică din Europa impune o abordare mai bine pregătită și o capacitate sporită de reacție.

„Când ne uităm la peisajul amenințărilor, imaginea nu este tocmai roz”, a subliniat Lepassaar.

Printre incidentele recente se numără exploatarea unei vulnerabilități PHP, care a determinat mai multe guverne europene să își închidă temporar site-urile pentru a împiedica accesul atacatorilor. De asemenea, au fost raportate atacuri asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri și din băncile de sânge din Franța și alte opt țări.

În aceste cazuri, problemele au fost asociate cu vulnerabilități existente în programe software învechite. Situația evidențiază riscurile generate de utilizarea unor sisteme care nu beneficiază de actualizările necesare și care pot deveni puncte de acces pentru atacatori.

Inteligența artificială accelerează evoluția amenințărilor cibernetice

Un alt factor care contribuie la schimbarea peisajului de securitate este dezvoltarea inteligenței artificiale. Noile tehnologii oferă instrumente care pot fi utilizate atât de atacatori, cât și de organizațiile responsabile cu protejarea sistemelor informatice.

În aceste condiții, companiile și instituțiile trebuie să urmărească permanent evoluția modelelor de inteligență artificială și să își adapteze metodele de apărare. Ritmul accelerat al progresului tehnologic creează o competiție între cei care identifică și exploatează vulnerabilitățile și cei care încearcă să le descopere și să le remedieze înainte de producerea unor incidente.

Lepassaar a evidențiat necesitatea unei colaborări mai eficiente între organizațiile europene, în special în ceea ce privește transmiterea informațiilor despre amenințări și coordonarea măsurilor de răspuns.

„Evoluțiile recente, nu doar în cazul modelelor de IA de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE, scot în evidență lacunele operaționale și nevoia unui schimb de informații și a unei coordonări rapide”, a mai declarat Lepassaar.

În raportul său, ENISA caracterizează inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, deoarece aceasta poate extinde și accelera capacitatea ambelor tabere de a identifica vulnerabilitățile informatice. Instrumentele bazate pe AI pot contribui la descoperirea mai rapidă a problemelor de securitate, dar pot fi folosite și pentru dezvoltarea unor atacuri mai eficiente. Documentul agenției atrage atenția asupra reducerii intervalului dintre momentul identificării unei vulnerabilități și cel în care aceasta este exploatată de atacatori.

„Datele sintetizate de cercetători arată că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea ei în armă se apropie de zero”, se arată în raport.

Totodată, cercetările evidențiate de ENISA indică faptul că modelele avansate de inteligență artificială influențează semnificativ gestionarea vulnerabilităților. Acestea pot reduce timpul necesar identificării problemelor și aplicării corecțiilor, oferind companiilor posibilitatea de a verifica sistemele informatice și de a remedia deficiențele înainte ca hackerii să le poată exploata.

Motivele din spatele atacurilor informatice din Europa

Raportul ENISA analizează și principalele motivații care au stat la baza incidentelor cibernetice înregistrate în 2025. Potrivit datelor prezentate, 57,3% dintre atacuri au avut la bază motive ideologice, fiind asociate cu evoluții geopolitice precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu.

Deși această categorie a reprezentat cea mai mare pondere a incidentelor analizate, agenția precizează că majoritatea atacurilor au avut un impact limitat. Cu toate acestea, legătura dintre evenimentele geopolitice și activitățile informatice ostile arată că tensiunile internaționale se reflectă și în mediul digital.

A doua categorie importantă este reprezentată de atacurile motivate financiar, care au însumat 29,3% din totalul incidentelor. În această zonă, ransomware-ul continuă să fie tipul de atac cu cele mai importante consecințe asupra companiilor, prin blocarea accesului la date și sisteme informatice.

ENISA avertizează că posibilitatea infractorilor de a distribui cu ușurință programe de tip ransomware și alte instrumente malware contribuie la dezvoltarea unei rețele infracționale organizate. Raportul descrie această evoluție drept un fenomen care „alimentează un ecosistem infracțional profesionist”.

Documentul mai semnalează existența unor operațiuni informatice care prezintă asemănări cu activitățile desfășurate de actori susținuți de state. Acestea au vizat mai multe țări europene și au fost asociate cu acțiuni de spionaj cibernetic, având ca obiective obținerea de informații și furtul de proprietate intelectuală.

Astfel de campanii completează tabloul amenințărilor identificate de agenția europeană, care include atacuri motivate ideologic sau financiar, operațiuni de spionaj și exploatarea vulnerabilităților din infrastructurile digitale și din dispozitivele conectate.