Hackerii au găsit o metodă prin care pot păcăli milioane de oameni. Peste 80% dintre atacurile de inginerie socială folosesc deja această tehnologie

Atacurile de phishing care folosesc Inteligența Artificială (AI) reprezintă peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată, potrivit datelor incluse în raportul Eset SMB Cyber Readiness Index 2026. Tehnologia le permite infractorilor cibernetici să creeze mesaje înșelătoare mult mai rapid, în mai multe limbi și să își extindă atacurile la nivel internațional. Dacă realizarea manuală a unui e-mail de phishing necesita inițial aproximativ 16 ore, Inteligența Artificială a redus timpul de creare la numai cinci minute, conform datelor IBM.

Atacurile de phishing realizate cu AI reprezintă peste 80% din activitatea globală de inginerie socială

Evoluția tehnologiei schimbă semnificativ peisajul amenințărilor informatice. Miliarde de oameni și dispozitive sunt conectate la internet, iar serviciile cloud au devenit parte a activităților cotidiene. În același timp, atacatorii care acționau individual și aveau competențe tehnice limitate au evoluat în organizații infracționale cibernetice sofisticate, care oferă inclusiv servicii de tip malware-as-a-service (MaaS), disponibile oricărei persoane dispuse să plătească.

Potrivit expertului în securitate cibernetică al Eset, Mark Szabo, infractorii vizează în prezent întregul ecosistem digital, de la endpointuri și workload-uri în cloud până la dispozitive IoT și infrastructuri critice. Inteligența Artificială reprezintă un nou element care modifică modul în care sunt desfășurate atacurile și ridică noi provocări pentru organizațiile care încearcă să își protejeze infrastructura digitală.

Specialistul a prezentat aceste evoluții într-un articol de specialitate publicat recent pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus.

Inteligența Artificială a schimbat metodele infractorilor cibernetici

Inteligența Artificială nu mai este utilizată doar pentru accelerarea activităților infractorilor informatici, ci începe să contribuie direct la dezvoltarea unor metode de atac.

Potrivit informațiilor prezentate de specialistul Eset, la începutul anului 2024, Microsoft și OpenAI raportau că nu identificaseră încă tehnici de atac bazate pe AI complet noi sau unice. La acel moment, tehnologia era descrisă în principal ca un instrument care le permitea atacatorilor să își crească productivitatea.

Situația s-a schimbat însă în următorii doi ani. Cercetătorii în securitate de la Google au raportat ceea ce ar putea fi primul exploit de tip zero-day dezvoltat cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

În același timp, ESET Research a identificat PromptLock, considerat primul ransomware bazat pe AI, precum și PromptSpy, un program malware pentru Android care utilizează abuziv tehnologia GenAI în procesul de execuție.

Aceste descoperiri arată că presupunerile privind limitele utilizării Inteligenței Artificiale în atacurile informatice se pot schimba foarte rapid.

Un alt domeniu în care tehnologia a produs modificări importante este phishingul. Mesajele-capcană realizate manual au fost înlocuite tot mai mult de materiale generate cu ajutorul AI. Acestea pot fi create rapid și adaptate în mai multe limbi, ceea ce le permite atacatorilor să ajungă la un număr mult mai mare de potențiale victime, indiferent de țara în care se află.

Potrivit unor rapoarte menționate în analiza Eset, atacurile de phishing care folosesc Inteligența Artificială reprezintă peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată.

Datele IBM evidențiază, la rândul lor, eficiența acestor instrumente. Dacă realizarea unui e-mail de phishing necesita inițial aproximativ 16 ore, utilizarea AI a redus timpul necesar la numai cinci minute.

„Miliarde de oameni şi dispozitive sunt conectate, serviciile cloud susţin viaţa de zi cu zi, iar „script kiddies” de odinioară au evoluat în organizaţii infracţionale cibernetice sofisticate, care oferă malware-as-a-service (MaaS) oricui este dispus să plătească. În prezent, atacatorii vizează întregul ecosistem digital – de la endpointuri şi workload-uri în cloud până la dispozitive IoT şi infrastructuri critice. În plus, un nou element perturbă peisajul ameninţărilor, şi anume inteligenţa artificială.

Acest instrument puternic schimbă perspectiva asupra a ce înseamnă să rămâi cu adevărat rezilient cibernetic. Rapoartele din presă au arătat că agenţii AI demonstrează un nivel ridicat de inteligenţă la testele pentru identificarea vulnerabilităţilor din produse software. Potrivit informaţiilor publicate, Mythos de la Anthropic a identificat nu mai puţin de 271 de vulnerabilităţi doar în aplicaţia de browser Firefox şi peste 23.000 de alte vulnerabilităţi în mai mult de 1.000 de proiecte open-source. Şi este doar un sigur instrument”, a subliniat expertul în securitate cibernetică al eset, Mark Szabo, într-un articol de specialitate, publicat recent pe blogul din România al producătorului de soluţii antivirus.

Până la 62% dintre organizații s-au confruntat cu atacuri deepfake

O altă amenințare în creștere este reprezentată de atacurile de tip deepfake, care folosesc materiale media sintetice, generate sau manipulate cu ajutorul Inteligenței Artificiale pentru a părea autentice.

Potrivit unui raport Gartner inclus în analiza de specialitate, până la 62% dintre organizații s-au confruntat cu un astfel de atac.

Riscurile nu se limitează însă la mesajele false sau la materialele video și audio manipulate. Utilizarea Inteligenței Artificiale în interiorul companiilor poate crea, la rândul său, vulnerabilități atunci când nu există reguli și mecanisme adecvate de control.

Constatările IBM arată că 97% dintre companiile care au raportat un incident de securitate asociat AI nu dispuneau de controale adecvate pentru accesul la aceste instrumente.

În plus, 63% dintre organizațiile analizate nu aveau politici de guvernanță în domeniul Inteligenței Artificiale.

Aceste cifre indică probleme importante în ceea ce privește supravegherea și gestionarea tehnologiilor AI în mediul de afaceri.

Angajații pot utiliza instrumente AI fără să cunoască riscurile de securitate

Democratizarea Inteligenței Artificiale a făcut ca instrumentele avansate să fie accesibile unei categorii foarte largi de utilizatori. Printre aceștia se numără angajații din mediul de business, pasionații de tehnologie, studenții și așa-numiții vibe coders, persoane care dezvoltă aplicații fără să aibă neapărat o pregătire solidă în domeniul securității informatice sau al dezvoltării software.

Accesibilitatea reprezintă unul dintre principalele avantaje ale AI, însă creează și un decalaj de competențe. Utilizatorii pot implementa fluxuri de lucru bazate pe Inteligență Artificială, inclusiv capabilități agentice prin intermediul unor instrumente precum OpenClaw, fără să înțeleagă pe deplin implicațiile de securitate.

De asemenea, aceștia pot conecta modelele AI la date sensibile sau pot dezvolta instrumente destinate mediilor de producție înainte de a cunoaște suficient riscurile legate de securitate, confidențialitate și guvernanță.

Problema este cu atât mai importantă cu cât administratorii IT nu au întotdeauna o imagine completă asupra instrumentelor utilizate în organizațiile pe care le gestionează.

Aceștia pot să nu știe ce aplicații AI folosesc angajații, ce informații și documente sunt încărcate în respectivele instrumente, dacă rezultatele generate sunt sigure sau dacă elementele AI integrate în fluxurile de lucru pot fi considerate de încredere.

Peste 3.000 de aptitudini AI analizate de Eset erau clar malițioase

Datele centralizate de Eset arată și amploarea riscurilor asociate aptitudinilor și funcționalităților utilizate de instrumentele de Inteligență Artificială.

Dintr-un total de 900.000 de aptitudini AI analizate, 25.000 au fost considerate suspecte, iar peste 3.000 au fost identificate drept clar malițioase.

Aceste funcționalități periculoase pot avea mai multe comportamente, printre care extragerea datelor, descărcarea și executarea unor programe malware sau ignorarea instrucțiunilor primite de la utilizator.

În plus, ele pot modifica subtil comportamentul unui agent AI pe parcursul timpului sau pot interveni chiar asupra aptitudinii respective, modificându-i funcționarea.

Prin urmare, riscul nu este reprezentat doar de utilizarea unor aplicații malițioase cunoscute, ci și de posibilitatea ca instrumentele AI aparent funcționale să își schimbe comportamentul și să execute acțiuni nedorite.

Ce este Eset și unde activează compania

Eset este o companie înființată în anul 1992, în Bratislava, Slovacia. Producătorul este specializat în soluții de securitate informatică și se află în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutului malware.

Compania este prezentă în peste 180 de țări și publică periodic analize privind evoluția amenințărilor informatice și riscurile asociate utilizării noilor tehnologii.

Raportul Eset SMB Cyber Readiness Index 2026 evidențiază amploarea transformărilor produse de Inteligența Artificială în domeniul criminalității informatice, de la automatizarea mesajelor de phishing și dezvoltarea programelor malware până la exploatarea vulnerabilităților și utilizarea unor funcționalități AI cu comportament malițios.