ELCEN introduce suplimentar 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră în rețeaua de termoficare din București. Pierderile pun în pericol funcționarea centralelor
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - ELCEN
Compania Electrocentrale București (ELCEN) anunță că introduce suplimentar 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră în sistemul de termoficare din Capitală, pentru a compensa pierderile înregistrate în rețeaua administrată de Termoenergetica. Cantitatea reprezintă echivalentul a 1.860.000 de litri de apă în fiecare oră și reflectă amploarea problemelor din infrastructura de transport și distribuție a agentului termic. Potrivit companiei, numeroasele avarii și șantiere deschise în București contribuie la pierderile importante de apă, iar situația pune presiune asupra instalațiilor din centralele de producere a energiei termice și electrice.
ELCEN introduce suplimentar 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră în sistemul de termoficare din Capitală
Într-un comunicat transmis duminică, ELCEN explică faptul că pierderile din rețeaua operată de Termoenergetica provoacă scurgeri importante de apă în sol. Din această cauză, agentul termic care ajunge la consumatori nu mai respectă întotdeauna parametrii optimi de presiune și temperatură, ceea ce duce la furnizarea deficitară a căldurii și apei calde în locuințe.
Practic, o cantitate foarte mare de apă tratată de ELCEN și adusă la parametrii necesari funcționării sistemului se pierde în rețeaua de transport și distribuție înainte de a ajunge la populație.
Compania mai explică faptul că agentul termic livrat de centralele ELCEN în rețeaua de termoficare se amestecă, pe circuitul de retur, cu apa rece de adaos. Este vorba despre apa care revine din rețeaua Termoenergetica în centralele ELCEN. Amestecul determină scăderea temperaturilor și îngreunează menținerea parametrilor necesari furnizării energiei termice.
ELCEN precizează că nu a sistat în niciun moment furnizarea agentului termic.
„Din cauza pierderilor din rețeaua de termoficare operată de Termoenergetica, se înregistrează scurgeri mari de apă în pământ, astfel încât agentul termic ce ajunge la consumatori nu mai respectă parametrii de presiune și temperatură optimi, având drept rezultat furnizarea deficitară în locuințe. Practic, o cantitate impresionantă de apă tratată de ELCEN și adusă la parametrii necesari funcționării sistemului se pierde în rețeaua de transport și distribuție, înainte de a ajunge la consumatori”, a transmis ELCEN într-un comnunicat.
CET București Sud are nevoie de peste 900.000 de litri de apă suplimentară în fiecare oră
Un exemplu relevant pentru dimensiunea pierderilor este CET București Sud. Potrivit ELCEN, debitul de apă de adaos înregistrat constant la această centrală depășește 900 de tone pe oră, echivalentul a peste 900.000 de litri de apă în fiecare oră.
Pentru a compensa pierderile din rețeaua Termoenergetica aferentă acestei zone, trebuie asigurată o cantitate de aproximativ 15.000 de litri de apă în fiecare minut.
Situația este considerată gravă de companie deoarece valorile depășesc semnificativ limitele stabilite prin contract. Prevederile contractuale stabilesc un debit de adaos de numai 400 de tone pe oră și un debit de avarie de 600 de tone pe oră.
În realitate, debitul înregistrat la CET București Sud este de două ori mai mare decât valoarea prevăzută contractual și cu aproximativ 50% peste debitul stabilit pentru situațiile de avarie.
Astfel, instalațiile ELCEN trebuie să gestioneze un volum de apă suplimentară care depășește inclusiv capacitatea prevăzută pentru situațiile excepționale.
Potrivit companiei, energia termică înglobată în apa fierbinte care se pierde în rețeaua Termoenergetica este echivalentă cu producția unui cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h.
ELCEN avertizează că dimensiunea acestui debit arată presiunea foarte mare exercitată de pierderile din rețeaua de termoficare asupra instalațiilor care produc energie termică și electrică. În aceste condiții, centralele electrotermice sunt expuse unor riscuri operaționale semnificative.
Cele patru consecințe ale pierderilor din rețeaua Termoenergetica
ELCEN identifică patru efecte negative importante provocate de necesitatea de a introduce permanent cantități foarte mari de apă pentru compensarea pierderilor din rețeaua de termoficare.
Prima consecință este suprasolicitarea instalațiilor de tratare a apei. Acestea trebuie să pregătească un volum mult mai mare de apă decât cel pentru care au fost dimensionate în regimul de avarie.
A doua problemă este creșterea consumurilor tehnologice și energetice. Procesul de tratare a apei presupune utilizarea energiei, a reactivilor chimici și a altor resurse, iar cantitățile suplimentare necesare determină creșterea acestor consumuri.
A treia consecință vizează solicitarea suplimentară a echipamentelor. Pompele, instalațiile de tratare și celelalte componente ale circuitului de adaos trebuie să funcționeze în condiții de solicitare excesivă. Acest lucru poate afecta fiabilitatea și disponibilitatea echipamentelor.
A patra problemă este creșterea riscului de instabilitate în funcționarea sistemului. Dacă pierderile din rețea continuă la nivelurile actuale, instalațiile ar putea ajunge în situația în care să nu mai poată compensa necesarul de apă al sistemului. În acest caz, ar putea fi afectată menținerea parametrilor tehnologici necesari funcționării.
Compania subliniază că volumele suplimentare de apă nu reprezintă un consum obișnuit pentru o rețea de termoficare funcțională. Acestea indică amploarea dezechilibrelor și a pierderilor din infrastructura administrată de Termoenergetica, pe care ELCEN trebuie să le compenseze permanent pentru a menține sistemul în funcțiune.

Pierderile de apă pot afecta și producția de energie electrică a Bucureștiului
Problemele nu se limitează la furnizarea căldurii și a apei calde în locuințele bucureștenilor. ELCEN avertizează că suprasolicitarea instalațiilor poate avea consecințe inclusiv asupra producției de energie electrică.
Centralele companiei sunt unități de cogenerare, ceea ce înseamnă că produc simultan energie termică și energie electrică. Electricitatea produsă este livrată în Sistemul Energetic Național (SEN) și contribuie la alimentarea cu energie electrică a Capitalei.
Potrivit ELCEN, suprasolicitarea instalațiilor și funcționarea prelungită în afara parametrilor normali pot determina restricționarea funcționării grupurilor energetice sau chiar indisponibilizarea acestora.
Într-o asemenea situație, efectele nu ar viza doar capacitatea de furnizare a agentului termic, ci și producția de energie electrică.
Indisponibilizarea unor grupuri energetice ale ELCEN ar însemna pierderea unor capacități de producție conectate la Sistemul Energetic Național. Acest lucru ar pune presiune suplimentară asupra procesului de echilibrare a sistemului energetic și asupra resurselor necesare pentru acoperirea consumului de electricitate al Capitalei.
Prin urmare, pierderile masive din rețeaua de termoficare pot deveni o problemă de siguranță energetică. Efectele s-ar putea resimți atât în alimentarea populației cu energie termică, cât și în producția de electricitate și în echilibrul Sistemului Energetic Național.
Cine răspunde de rețeaua de termoficare din București
ELCEN face și o precizare privind responsabilitățile celor două companii implicate în funcționarea sistemului de termoficare din Capitală.
Electrocentrale București produce energia termică și o livrează până la limita de proprietate a centralelor electrotermice. În schimb, gestionarea, întreținerea și modernizarea rețelei de transport și distribuție intră în responsabilitatea operatorului acesteia, Termoenergetica.
Compania consideră că modernizarea centralelor este esențială, însă investițiile în unitățile de producție nu pot rezolva singure problemele unei rețele de termoficare care înregistrează pierderi importante și întreruperi în furnizarea apei calde și a căldurii.
Cele două componente ale sistemului trebuie modernizate în paralel, astfel încât investițiile realizate să se reflecte efectiv în condițiile de furnizare și în confortul bucureștenilor.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.