Fraude online 2026: Cum te „vânează” escrocii în funcție de vârstă și meserie

În spatele fiecărui mesaj se ascunde o capcană concepută special pentru tine. De la promisiunea unei averi rapide pe TikTok, până la mesaje disperate despre propriul copil, infractorii cibernetici nu mai atacă la întâmplare. Află cum te „profilează” escrocii și care sunt metodele prin care îți pot goli conturile bancare.

Fraude online 2026: Cum te „vânează” escrocii în funcție de vârstă și meserie?

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Poliția Română, prin intermediul proiectului comun „SiguranțaOnline”, trag un semnal de alarmă cu privire la diversificarea metodelor de fraudă online care vizează cetățenii români.

Infractorii cibernetici utilizează tehnici avansate de phishing prin e-mail, reușind să își „profileze” cu precizie victimele în funcție de vulnerabilitățile specifice fiecărei vârste și ocupații. Această abordare personalizată permite atacatorilor să creeze scenarii tot mai credibile, adaptate contextului de viață al fiecărui utilizator de internet.

Elevi, studenți, masteranzi

Pentru segmentul tinerilor, format din elevi, studenți și masteranzi, capcanele sunt adesea deghizate în oportunități financiare sau sociale. Aceștia se confruntă frecvent cu fraude de tip „Job Scams”, unde oferte tentante de muncă la domiciliu pentru sarcini simple, precum aprecieri pe TikTok sau recenzii pe Google, se dovedesc a fi pretexte pentru colectarea datelor bancare sau a unor taxe de înregistrare.

Mai grav, tinerii pot deveni complici fără voie la spălarea banilor prin metoda „Money Muling”, fiind ademeniți să își împrumute conturile bancare pentru transferuri suspecte în schimbul unui comision.

De asemenea, ofertele false de burse sau cursuri care solicită taxe de procesare și concursurile de tip „Fake Giveaways” pe platforme precum Instagram sau TikTok, care cer plata transportului pentru premii inexistente, rămân amenințări constante.

Componenta emoțională și cea de divertisment sunt, de asemenea, exploatate în rândul tinerilor prin scheme complexe de tip „Romance Scam”, unde se creează conexiuni sentimentale false pe aplicații de dating pentru a extrage bani. O formă extrem de periculoasă este „Sextortion” sau șantajul sexual, ce presupune obținerea de materiale compromițătoare prin manipulare și amenințarea cu publicarea acestora.

În zona investițiilor, tinerii sunt atrași de „Investment Scams” care promit îmbogățirea rapidă prin criptomonede sau acțiuni folosind un limbaj tehnic sofisticat, sau de grupuri de Telegram care oferă „ponturi sigure” la pariuri sportive în cadrul schemelor de tip „Gambling & Betting Tips”, care sunt în realitate simple metode de extorcare de bani.

Părinți

Părinții constituie o altă categorie vulnerabilă, vizată în special prin metode care exploatează instinctul de protecție sau nevoile administrative. Metoda „Bună, mamă! Bună, tată!” este extrem de răspândită, implicând mesaje pe WhatsApp de la numere necunoscute prin care atacatorii pretind că sunt copiii acestora care au nevoie urgentă de bani din cauza unor telefoane stricate.

Totodată, părinții sunt ținta fraudelor cu „Alocații” sau „Ajutoare de stat”, primind mesaje despre vouchere sau suplimente financiare care îi direcționează către pagini de phishing pentru a le fura datele de card.

Șoferii nu sunt nici ei scutiți de pericole, fiind monitorizate fraude care utilizează imaginea unor instituții oficiale. Atacatorii trimit e-mailuri sau SMS-uri ce pretind a fi de la Poliție sau Ghișeul.ro, invocând amenzi de circulație inexistente care trebuie plătite rapid pe site-uri clonă.  În mod similar, există platforme neautorizate care imită site-urile oficiale pentru plata Rovinietei sau a taxei de pod, încasând banii fără a emite documentele și colectând datele cardurilor.

Piața auto secundară este afectată de anunțuri fictive cu mașini la prețuri nerealist de mici, unde se solicită un avans pentru rezervare sub pretextul aducerii vehiculului din străinătate.

Vârstnici

Vârstnicii sunt vizați în mod special prin tehnici de inginerie socială precum „Vishing” sau frauda prin telefon, unde infractorii pretind a fi doctori, avocați, polițiști sau angajați ai băncii. Aceștia folosesc „Metoda Accidentul”, adaptată acum mediului online, sau oferă asistență falsă pentru securizarea economiilor. Seniorii sunt ademeniți și cu site-uri false ce promit „cupoane de pensie”, recalculări sau bonusuri de sărbători, totul pentru a le sustrage datele personale.

În plus, metoda „Fake Tech Support” îi vizează prin mesaje de tip pop-up care pretind că sistemul este infectat, direcționându-i către falși specialiști care solicită acces la distanță pentru a prelua controlul asupra computerelor victimelor.