Ratele românilor cresc odată cu euro. Când va fi cel mai greu de plătit la bancă: Le vom resimți undeva pe final de an

Din momentul în care euro a urcat la 5,1417 lei în cursul oficial anunțat de BNR, iar pe piața interbancară a trecut de 5,2 lei, efectele au început să se vadă imediat în buzunarele românilor cu credite în valută. Ratele pentru împrumuturile în euro au crescut deja, iar specialiștii spun că urmează și scumpirea creditelor în lei.

Creditele în euro sunt deja afectate, iar cele în lei ar putea urma până la finalul anului

Creșterea cursului valutar lovește direct în cei care au rate în euro, deoarece fiecare plată lunară devine mai mare atunci când moneda europeană se apreciază în raport cu leul. Specialiștii din domeniul creditării spun însă că efectele nu se vor opri aici.

Brokerul de credite Claudiu Trandafir a explicat, la Antena 3 CNN, că și dobânzile pentru creditele în lei vor crește, însă impactul va fi resimțit mai ales spre finalul anului.

„Dobânzile fixe au fost extrem de avantajoase în contextul dat, dacă e să ţinem cont că avem o inflaţie de 10%. Au fost la jumătatea inflaţiei”, a spus Claudiu Trandafir la Antena 3 CNN.

Acesta a arătat că efectele crizelor internaționale, ale conflictelor din Golf și din Ucraina, dar și ale tensiunilor economice interne, se vor reflecta în IRCC și în dobânzile variabile în lunile următoare. Potrivit acestuia, inclusiv dobânzile fixe vor deveni mai mari până la finalul anului 2026.

Claudiu Trandafir a explicat că dobânzile fixe au fost foarte avantajoase în ultimii ani, mai ales în contextul unei inflații ridicate, de aproximativ 10%. El a precizat că acestea au fost practic la jumătatea inflației, ceea ce a reprezentat o oportunitate importantă pentru românii care aveau credite în lei cu dobândă variabilă și au ales să le refinanțeze.

„O să regăsim o creştere şi la dobânzile în lei, dar nu acum. Efectul şi impactul crizelor, al conflictelor din Golf şi din Ucraina, le vom resimţi undeva pe final de an, dacă ne gândim la IRCC şi la dobânzile variabile.

Inclusiv dobânzile fixe vor creşte pe final de 2026. Dobânzile fixe au fost extrem de avantajoase în contextul dat, dacă e să ţinem cont că avem o inflaţie de 10%. Au fost la jumătatea inflaţiei, ceea ce a fost o oportunitate din cei care aveau credite în lei, cu dobânzi variabile, să le refinanţeze”, a afirmat Claudiu Trandafir.

Acesta a mai spus că românii iau astăzi decizii financiare mai bine calculate decât în trecut. Potrivit lui, există un nivel mai ridicat de educație financiară, iar mulți aleg achizițiile imobiliare doar atunci când există o nevoie reală, nu impulsiv.

„Există o maturitate a deciziilor, oamenii aleg să facă achiziţii imobiliare când chiar au nevoie. Am remarcat un grad de educaţie financiară mult mai mare. Românii au învăţat să nu mai ţină banii în casă şi să înceapă să facă investiţii. Cum ar fi achiziţia de locuinţe. Asta cu cât în continuare au posibilitatea de a achiziţiona credite cu dobânzi la jumătatea inflaţiei”.

Adrian Negrescu explică de ce un euro mai scump nu aduce automat beneficii economiei

Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția că ideea potrivit căreia deprecierea leului ar ajuta automat economia, mai ales exportatorii, este doar parțial adevărată.

La prima vedere, situația pare avantajoasă. Exportatorii încasează euro și, atunci când schimbă valuta în lei, obțin sume mai mari. Teoretic, acest lucru ar putea însemna profituri mai mari, mai ales dacă salariile și alte costuri interne sunt plătite în lei.

Negrescu explică însă că realitatea este mult mai complicată. Multe firme românești depind puternic de importuri pentru materii prime, componente și alte elemente esențiale pentru producție. Toate aceste achiziții sunt plătite în euro sau dolari.

În momentul în care cursul valutar crește, costurile de producție cresc automat. În plus, firmele achită tot în valută utilajele, echipamentele și licențele necesare funcționării. Astfel, avantajul obținut la conversia veniturilor se reduce semnificativ sau poate dispărea complet.

Efectele se văd direct în facturi, chirii și costul vieții de zi cu zi

Economistul subliniază că impactul nu rămâne doar la nivelul companiilor, ci ajunge rapid la populație.

România continuă să fie puternic dependentă de importuri externe, de la energie și combustibili până la produse alimentare procesate, electronice și autoturisme. Când euro urcă la maxime istorice, toate aceste produse devin mai scumpe.

Creșterea cursului se reflectă în prețurile din magazine, în facturile lunare și în costurile generale suportate de populație. Ratele bancare la creditele în euro cresc imediat atunci când sunt plătite în lei, iar multe chirii pentru locuințe sau spații comerciale sunt calculate direct în funcție de cursul valutar.

De asemenea, anumite abonamente și servicii, inclusiv unele medicale, sunt influențate de fluctuațiile euro.

Adrian Negrescu arată că întreaga societate ajunge să suporte efectele unui leu mai slab. În opinia sa, ideea că deprecierea leului ar fi o veste bună pentru economie este incompletă, deoarece costurile suplimentare generate de importuri, scumpirea creditelor și presiunea asupra consumului afectează atât firmele, cât și populația.