Fraudă online cu amenzi de circulaţie false! Alertă DNSC pentru români: Nu accesa link-urile!

Un simplu SMS poate părea, la prima vedere, o notificare oficială urgentă despre o amendă sau o plată restantă. În realitate, în spatele acestor mesaje aparent banale se află rețele de infractori cibernetici care exploatează graba, frica și încrederea utilizatorilor pentru a obține date bancare și bani. DNSC avertizează că astfel de atacuri sunt tot mai sofisticate și greu de detectat.

DNSC avertizează că infractorii cibernetici trimit SMS-uri false cu „amenzi de circulație” pentru a fura datele bancare ale utilizatorilor

Reprezentanții DNSC au informat că au loc în continuare tentative de fraudă online care folosesc „amenzi de circulație” false. Potențialele victime primesc SMS-uri care par a proveni de la platforma Ghiseul.ro sau de la o autoritate oficială, în care sunt anunțate presupuse amenzi restante. Mesajele conțin un link către o pagină frauduloasă ce imită o platformă reală.

După accesarea linkului, utilizatorilor li se solicită introducerea numărului de înmatriculare al vehiculului, iar ulterior li se afișează în mod fals existența unei amenzi asociate și li se cere plata rapidă a unei sume, de exemplu 150 de lei. Scopul real al atacatorilor este colectarea datelor personale și financiare, iar introducerea informațiilor bancare pe astfel de pagini poate duce la compromiterea conturilor și pierderi financiare.

DNSC a menționat câteva indicii ale acestor tentative de fraudă, precum utilizarea unor domenii suspecte sau fără legătură cu instituțiile oficiale, formulări alarmante și presiuni privind termene-limită („plățile restante multiple pot duce la remorcarea vehiculului”), solicitarea accesării urgente a unui link sau instrucțiuni neobișnuite de tipul „răspunde cu 1” pentru activarea acestuia.

Reprezentanții DNSC au recomandat să nu fie accesate link-urile suspecte primite prin astfel de mesaje, verificarea informațiilor doar pe site-urile oficiale ale instituțiilor, evitarea introducerii datelor personale sau bancare pe pagini nesigure și raportarea tentativelor de fraudă la 1911 sau prin Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică (pnrisc.dnsc.ro).

DNSC semnalează că escrocii folosesc identități false și deepfake în „romance scam” pentru a obține bani de la victime vulnerabile

Reprezentanții DNSC au avertizat cu privire la fraudele de tip „romance scam”, care vizează în special persoane vulnerabile din România și din Diaspora.

DNSC a explicat modul de operare al acestor scheme, precizând că atacatorii își construiesc inițial identități false pe rețele sociale, de regulă prezentându-se drept militari, medici sau ingineri americani văduvi, și inițiază relații aparent autentice cu victimele. Ulterior, aceștia mută conversația pe alte platforme, precum WhatsApp, unde introduc treptat scenarii emoționale dramatice, cum ar fi probleme medicale, situații financiare dificile sau urgențe familiale. După o perioadă de manipulare emoțională, care poate dura săptămâni, aceștia solicită transferuri de bani. Autoritățile au subliniat că elementul de noutate în aceste fraude îl reprezintă utilizarea imaginilor generate cu inteligență artificială, a apelurilor video falsificate prin deepfake și a unor identități multiple care se susțin reciproc pentru a părea reale.

În ceea ce privește semnele de avertizare, DNSC a menționat situațiile în care persoana cu care se poartă conversația declară sentimente puternice după o perioadă foarte scurtă, evită apelurile video de durată invocând diverse pretexte, mută rapid discuția pe alte platforme, introduce urgențe financiare sau medicale care necesită bani imediat, solicită trimiterea sumelor către terți și folosește imagini de profil care nu apar în alte contexte online sau par generate artificial.

DNSC avertizează că mesajele frauduloase care imită instituția oficială determină utilizatorii să acceseze link-uri periculoase și să divulge date personale

Reprezentanții DNSC au transmis că în mediul online circulă mesaje frauduloase care folosesc în mod abuziv numele și elementele de identitate vizuală ale Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu scopul de a crea aparența unor comunicări oficiale și credibile. Aceștia au precizat că astfel de tentative urmăresc să determine utilizatorii să acceseze link-uri suspecte, să descarce fișiere periculoase sau să divulge date personale și financiare.

În multe situații, mesajele sunt concepute pentru a induce panică, presiune sau sentimentul unei urgențe, imitând notificări, avertizări sau solicitări aparent legitime. Reprezentanții instituției au arătat că paginile de tip „dispozitiv blocat” apar ca urmare a accesării unor link-uri false primite prin SMS, e-mail sau rețele sociale și au subliniat că nicio autoritate din România nu blochează dispozitive și nu solicită plăți prin intermediul browserului.

DNSC a menționat mai multe indicii prin care pot fi identificate aceste tentative de fraudă, precizând că denumirea instituției poate fi scrisă greșit sau diferit față de forma oficială, că mesajele pot conține greșeli gramaticale, exprimări nefirești sau traduceri incorecte din limba engleză, că sunt utilizate adrese de e-mail sau domenii care nu aparțin instituției, că se solicită acțiuni urgente precum accesarea unui link sau descărcarea unui fișier și că linkurile redirecționează către pagini suspecte care imită site-uri oficiale.