Federația Bancară Europeană estimează că deficitul anual de investiții al Europei a ajuns la 1.400 de miliarde de euro și cere simplificarea reglementărilor bancare

Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că Europa se confruntă cu un deficit anual de investiții de 1.400 de miliarde de euro și solicită simplificarea reglementărilor bancare. Organizația susține că măsura este necesară pentru a facilita finanțarea tranziției energetice, apărării, digitalizării și dezvoltării industriale la nivel european.

Federația Bancară Europeană estimează că deficitul anual de investiții al Europei a ajuns la 1.400 de miliarde de euro și cere simplificarea reglementărilor bancare

Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că Europa se confruntă cu un deficit anual de investiții de 1.400 de miliarde de euro și solicită simplificarea reglementărilor bancare. Organizația susține că măsura este necesară pentru a facilita finanțarea tranziției energetice, apărării, digitalizării și dezvoltării industriale la nivel european. Cifra a fost revizuită în creştere, de la o estimare anterioară de 800 miliarde de euro în 2024 şi 1.200 miliarde de euro în 2025; ea se bazează pe analiza firmei de consultanţă Oliver Wyman întocmită la solicitarea EBF.

EBF susţine că deficitul de investiţii reflectă sporirea necesităţilor de finanţare în zone cum ar fi energia, apărarea, digitalizarea şi capacitatea industrială. În Europa, băncile furnizează aproximativ 65% din finanţarea către economia reală, mult mai mult decât în SUA. Cadrul de reglementare constrânge creditarea, susţin băncile europene, care fac presiune pentru schimbări.

În luna iulie ar urma să fie publicată o evaluare a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar, iar propunerile legislative vor urma probabil în 2027.

Franţa şi Germania au cerut Executivului comunitar să devanseze prezentarea unui pachet ambiţios de simplificare a serviciilor financiare, care să facă regulile mai uşor de parcurs şi mai puţin împovărătoare. Deja autorităţile de reglementare au indicat că vor lua o serie de decizii.

În luna aprilie, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat măsuri de simplificare a convergenţei raportării şi reducerea poverii asupra băncilor.

În luna decembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a propus simplificarea normelor, deşi fără a atenua cerinţele totale de capital, ceea ce a provocat critici din partea băncilor. Acestea se plâng de mult timp că supervizarea a devenit împovărătoare.

Unele ţări, în special SUA, reduc reglementările şi atenuează cerinţele de capital, pentru a sprijini creşterea.

EBF a cerut o simplificare direcţionată, îmbunătăţirea coordonării în rândul autorităţilor de reglementare, în timp ce sunt prezervate măsurile de protecţie post-criză. Cu încă 150 miliarde de euro, băncile ar putea ţinti aproximativ 20% din necesităţile suplimentare de finanţare ale Europei, susţine EBF. O reducere de 1% a cerinţelor de capital CET1 capital ar elibera 95 miliarde de euro. EBF a cerut progrese mai rapide în întărirea pieţelor de capital şi finalizarea uniunii bancare, inclusiv schema comună de garantare a depozitelor.

Băncile britanice solicită includerea serviciilor financiare în negocierile dintre UK și UE privind resetarea relațiilor post-Brexit

La rândul lor, băncile britanice cer ca serviciile lor financiare să fie incluse în noile negocieri dintre Regatul Unit (UK) și Uniunea Europeană (UE) privind îmbunătățirea relațiilor post-Brexit, promovate de premierul britanic Keir Starmer.

„Până în prezent, serviciile financiare nu au fost incluse în resetarea strategică Marea Britanie-UE. Acum este momentul ca acest lucru să se schimbe.”, a transmis UK Finance, principalul grup de lobby al băncilor britanice, într-un raport publicat luni.

Solicitarea vine înaintea summitului pe care Starmer urmează să îl organizeze în această vară împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși serviciile financiare reprezintă unul dintre cele mai importante segmente ale UK, sectorul nu a fost niciodată printre prioritățile principale ale guvernului britanic în negocierile post-Brexit.

Înainte de ieșirea UK din UE, instituțiile financiare din City of London sperau că vor putea păstra într-o anumită formă accesul la piața europeană, având în vedere cât de apropiate erau regulile financiare de ambele părți ale Canalului Mânecii. Totuși, industria financiară britanică a fost exclusă din acordul comercial Brexit semnat în 2020, iar de atunci băncile și companiile financiare din UK au avut mari dificultăți în a mai oferi servicii clienților din UE.

De altfel, relațiile dintre Bruxelles și Londra au fost problematice ani la rând din cauza disputei privind frontiera Irlandei de Nord. Oficialii europeni au evitat, deci, să deschidă discuții noi despre serviciile financiare. Chiar dacă relațiile s-au îmbunătățit atât în perioada fostului premier Rishi Sunak, cât și sub actualul Guvern Starmer, reprezentanții industriei financiare spun că progresele au rămas la nivelul de simple discuții tehnice.