EXCLUSIV Justiția și presa, analizate și puse sub lupă. Alexandru Morărescu: Îi interesează propriile dosare, să-și rezolve prietenii, acoliții și inamicii politici

Marți, de la ora 12:00, jurnalistul Dan Andronic a moderat o nouă ediție a podcastului „Contrapunct”, avându-i invitați pe avocații Constantin Durgheu și Alexandru Morărescu. Discuția a vizat starea actuală a Justiției, rolul mass-mediei în formarea percepțiilor publice și conflictele de influență din interiorul sistemului. Tema este relevantă pentru publicul larg deoarece atinge funcționarea instanțelor, credibilitatea instituțiilor și modul în care informațiile ajung să fie interpretate în spațiul public.

Alexandru Morărescu: Îi interesează propriile dosare

Avocații Constantin Durgheu și Alexandru Morărescu au fost invitații jurnalistului și analistului politic  Dan Andronic în noua ediție a podcastului „Contrapunct”, unde au discutat despre subiecte care au generat controverse recente, cu accent pe Justiție și pe modul în care anumite materiale jurnalistice influențează agenda publică.

Încă din debut, Dan Andronic a precizat că formatul emisiunii își propune să meargă dincolo de titluri și reacții emoționale, invitând la o analiză bazată pe fapte, decizii judiciare și texte de lege.

În cadrul podcastului, cei doi invitați au oferit explicații din perspectivă profesională, insistând asupra diferenței dintre narațiunile construite în spațiul public și realitățile din sălile de judecată. Discuția a fost plasată în contextul apariției documentarului „Capturarea Justiției”, realizat de Recorder, material care a stârnit reacții intense și a fost preluat pe scară largă în mediul online.

În această primă parte a emisiunii, accentul a fost pus pe nevoia de a separa analiza juridică de impactul emoțional al unor producții media. Invitații au arătat că dezbaterea despre Justiție trebuie purtată cu instrumente legale și cu referire la proceduri, nu doar prin imagini sau scenarii care pot crea impresii puternice, dar incomplete.

Avocații au subliniat că imaginea prezentată în documentar este una care trebuie confruntată cu datele din dosare și cu legislația în vigoare. În acest context, a fost adusă în discuție și tema atacurilor publice la adresa judecătoarei Lia Savonea și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invitații explicând că astfel de campanii pot avea mize care depășesc simpla informare.

Participanții la podcast au analizat aceste afirmații, încercând să distingă între fapte dovedite și ipoteze lansate fără suport juridic clar.

Exemple concrete din dosare și discuția despre erori judiciare

Pentru a ilustra modul în care pot apărea disfuncționalități în sistem, avocatul Constantin Durgheu a adus în discuție un caz concret, cunoscut în spațiul public, referitor la asasinatele de la Târgu Mureș. El a vorbit despre implicarea sa în faza de apel și despre modul în care a perceput instrumentarea dosarului.

În dialogul cu Dan Andronic, avocatul a explicat contextul condamnării din primă instanță și a făcut referire la problemele procedurale identificate ulterior. În acest cadru, a fost redată o parte din schimbul direct de replici, care a ilustrat tensiunile și neclaritățile din dosar:

„Detențiunea pe viață. Pe viață. Nu presupusul, inventatul autor. Eu am intrat doar în faza apelului, deci după pronunțarea condamnării pe viață.

Când am văzut, când am studiat dosarul și nu mai mult de 30 de secunde ca să înțeleagă lumea despre ce înseamnă un abuz, am fost consternat. Nu i s-a adus la cunoștință faptul că este învinuit, fără niciun fel de probă a fost transformat în inculpat și s-a spus când eu am invocat excepția în fața instanței de apel, am spus că prin faptul că s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat ”, a spus Durgheu.

Avocatul a relatat că, în urma studierii dosarului, a constatat lipsa unor probe esențiale și neconcordanțe între acuzații și datele tehnice existente. El a descris modul în care, în opinia sa, inculpatul nu ar fi fost informat corespunzător despre calitatea sa procesuală și a invocat probe științifice care ar fi contrazis prezența acestuia la locul faptei.

În acest context, Durgheu a menționat explicit concluziile unor expertize:

„Deci trecând peste asta, susținerile nesubiective, probele științifice administrate la dosar, deși erau la dosar administrate înainte de a părea eu un dosar în faza apelului, încă din faza penală, că inculpatul Sami Ahmed El Bourkadi nu au fost prezent la momentul crimei, în momentul în care s-a declanșat acel măcel, el plecase de la locuința victimelor. Din probele, asta rezultă din localizarea pusă la dispoziție de către STS, fără discuție

Din probele ADN rezultă că la locul crimei sunt 3 AND-uri, exclusADN-ul inculpatului. Scrie negru pe alb.

Toate urmele de violență de la nivel degete, palme și încheituri sunt reciproce, adică victima masculină a încercat să o ucidă pe victima feminină, a fost o bătălie cruntă, 17 lovitori de violență”.

De asemenea, a făcut referire la datele de localizare furnizate de STS, care ar indica faptul că inculpatul părăsise locuința victimelor înainte de declanșarea violențelor.

Binomul instituțional și revenirea serviciilor de informații în anchete

Discuția a evoluat apoi spre tema relației dintre parchete și serviciile de informații, cunoscută în spațiul public sub sintagma „binom”. Dan Andronic a ridicat problema dacă anumite disfuncții pot fi explicate prin erori profesionale sau prin mecanisme instituționale mai ample.

Alexandru Morărescu a intervenit în acest punct, exprimându-și opinia cu privire la ceea ce el consideră a fi o tentativă de restaurare a unor practici mai vechi. În acest sens, el a făcut referire la manifestări publice și la simbolistica acestora:

„Resaurarea binomului. Cum? Am văzut manifestanții, afișau negru-pe alb, jos, Lia, sus, Codruța, deci o doresc pe Codruța.

Toată lumea vorbește de Laura Codruța Kovesi, considerând-o zeița justiției și normal că revenirea ei nu poate decât să aducă un suflu. spune, în lupta anticorupție, uitând că acea lupta anticorupție a fost de fapt un război de contra vrăjitoarelor și au fost scoși din joc oameni politici sau oameni de afaceri sau jurnaliști incomozi, care nu au fost comozi și li s-au fabricat dosare pe bază a unor probe ticluite.

Reintroducerea SRI-ului anchetele penale, este văzută ca, de o mare parte a populației, ca benefică, dar asta nu poate genera decât asta”, a spus Morărescu.

Avocatul a continuat, explicând percepția publică asupra fostei conduceri a DNA și asupra rolului acesteia în lupta anticorupție, dar și criticile legate de modul în care au fost instrumentate unele dosare. El a susținut că revenirea serviciilor de informații în zona anchetelor penale este privită de o parte a populației ca benefică, însă a atras atenția asupra riscurilor pe termen lung.

Dan Andronic a intervenit pentru a problematiza această idee, subliniind că acceptarea unei astfel de soluții ar putea indica o lipsă de capacitate a instituțiilor judiciare de a funcționa independent.

„Stați puțin, doamnule Morărescu, revenirea unui serviciu de informații în zona de anchete penale. Nu vi se pare că de fapt este un semn de nevolnicie? De neputință a sistemului? Adică e ca și când ai spune că ai noștrii nu sunt în stare, faceți voi. Pe mine asta mă uimește naturalețea cu care procurorii și judecătorii acceptă ideea că „noi nu putem, nu suntem în stare să facem rechizitorii, să aducem probe, să vină SRI-ul să le facă”. Ca și când ăia de la SRI sunt din film extratereștrii”, întreabă jurnalistul și analistul politic Dan Andronic.

În replică, Morărescu a oferit o perspectivă istorică, amintind de perioada de acum un deceniu, când cooperarea dintre procurori și ofițeri SRI a dus la o expunere intensă a luptei anticorupție și la efecte controversate.

„Dacă ne întoarcem în timp, acum 10-12 ani, Într-adevăr, această cooperare, aceste echipe mixte între procurori și ofițeri SRI, a dus la o baie de imagine și la o exacerbare, uneori fără cea a luptei împotriva corupției. În realitate nu interesează pe nimeni lupta împotriva corupției. Interesează lucrurile, dacă mă întrebați pe mine, lucrurilesunt mult mai basic”.

În finalul acestei părți a discuției, avocatul a susținut că, dincolo de retorica publică, interesele reale ar ține de gestionarea dosarelor, de relațiile de influență și de reinstaurarea unui climat de presiune în societate:

„Îi interesează propriile dosare. Interesează circuitul acelor dosare. Interesază. să-și rezolve prietenii și acoliții politici, să-și rezolve cu ghilimelele de rigoare a inamicii politici sau în materie comercială. Și ce interesează cel mai mult, spun eu, și aici trebuie să ne gândim foarte serios, o reinstaurare a fricii și a terorii”, spune Morăescu.