Un nou pas pentru proiectul de la Lacul Bicaz. Ce se va construi în subteran

Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a anunțat că proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Frasin–Pângărați, din zona Lacului Bicaz, a făcut un nou pas înainte, după ce Agenția pentru Protecția Mediului Neamț a acordat aprobarea de mediu pentru investiție.

Bogdan Ivan: Centrala hidroelectrică Frasin–Pângărați a primit undă verde

Bogdan Ivan a anunțat că proiectul centralei hidroelectrice Frasin–Pângărați, din zona Lacului Bicaz, a primit undă verde din partea Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, marcând un nou pas pentru investiția susținută de fostul ministru al Energiei.

„Un proiect energetic major, pe care l-am susținut în mandatul meu, face astăzi un nou pas înainte! Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Frasin–Pângărați, din zona Lacului Bicaz, a primit undă verde din partea Agenției pentru Protecția Mediului Neamț”, a scris Bogdan Ivan pe contul personal de socializare.

Potrivit fostului ministru, investiția ar putea depăși 1 miliard de euro și ar urma să aibă o capacitate de 300–340 MW. Proiectul este gândit pentru stocarea energiei produse în perioadele în care există surplus și utilizarea acesteia atunci când cererea din sistemul energetic crește.

„Vorbim despre o investiție care poate depăși 1 MILIARD DE EURO, cu o capacitate de 300–340 MW, care va transforma energia produsă atunci când avem surplus într-o rezervă disponibilă atunci când România are cea mai mare nevoie de ea”, a transmis Bogdan Ivan.

El a descris viitoarea centrală drept o „baterie” de mari dimensiuni pentru sistemul energetic național, construită în subteran. Conform informațiilor prezentate de fostul ministru, centrala va fi amplasată la aproximativ 400 de metri sub munte, iar proiectul presupune realizarea a peste 6 kilometri de tuneluri.

Investiție de peste 1 miliard de euro

Pe durata lucrărilor, pe șantier ar putea lucra până la 1.000 de persoane, iar realizarea investiției este estimată la 4–5 ani. Energia stocată ar putea avea, potrivit datelor prezentate de Bogdan Ivan, capacitatea de a acoperi, în caz de nevoie, timp de 24 de ore, consumul a aproximativ 20% dintre locuințele din România.

„Este, practic, o uriașă „baterie” construită în munte pentru sistemul energetic românesc”, a afirmat fostul ministru.

Proiectul se bazează pe mecanismul de acumulare prin pompaj. Atunci când producția de energie este ridicată, iar consumul este mai redus, energia disponibilă poate fi utilizată pentru pomparea apei din Lacul Izvorul Muntelui către un rezervor superior.

În perioadele în care consumul crește și este necesară suplimentarea energiei din sistem, apa este turbinată, iar electricitatea produsă este injectată în Sistemul Energetic Național. Astfel, investiția este destinată atât stocării energiei, cât și asigurării unei capacități suplimentare de răspuns la variațiile dintre producție și consum.

Cum ar urma să funcționeze centrala

Bogdan Ivan a explicat că susținerea proiectului are legătură cu necesitatea ca România să își dezvolte nu doar capacitățile de producție, ci și infrastructura de stocare a energiei. În mesajul publicat, acesta a făcut referire la creșterea ponderii energiei regenerabile în sistemul energetic.

„Am susținut acest proiect pentru că România are nevoie nu doar să producă mai multă energie, ci și să poată stoca energia pe care o produce”, a scris fostul ministru.

Potrivit acestuia, energia regenerabilă produsă în perioadele cu producție ridicată poate fi folosită pentru pomparea apei către rezervorul superior. Ulterior, când necesarul de energie crește, apa poate fi readusă prin turbine pentru producerea electricității.

„Avem tot mai multă energie regenerabilă în sistem. Când producția este mare și consumul redus, energia poate fi folosită pentru pomparea apei din Lacul Izvorul Muntelui către rezervorul superior. Când consumul crește și sistemul are nevoie de energie, apa este turbinată și electricitatea este injectată în Sistemul Energetic Național”, a precizat Bogdan Ivan.

Proiect pentru stocarea energiei

Fostul ministru susține că mecanismul ar putea contribui la stabilitatea și flexibilitatea sistemului energetic, prin utilizarea energiei disponibile în momentele în care producția depășește consumul și transformarea acesteia într-o rezervă pentru perioadele cu necesar mai mare. „Asta înseamnă stabilitate, flexibilitate și mai multă securitate energetică pentru România”, a transmis Bogdan Ivan.

În mesajul său, acesta a vorbit și despre perspectiva pe termen lung a investiției și despre rolul proiectelor energetice de mari dimensiuni după încheierea unui mandat.

„Cred în proiectele mari, care rămân în urma unui mandat și produc efecte pentru zeci de ani. Frasin–Pângărați este unul dintre proiectele pentru care am muncit și pe care le-am sprijinit tocmai cu această convingere”, a scris fostul ministru al Energiei.

Bogdan Ivan a mai susținut că România dispune de resurse și specialiști pentru dezvoltarea unor proiecte energetice de amploare și a pledat pentru continuarea investițiilor în infrastructura energetică.

„România are resurse, are specialiști și are capacitatea de a construi infrastructură energetică de anvergură. Trebuie să avem curajul să pornim aceste investiții și determinarea să le ducem până la capăt.

Mai multă energie produsă și stocată în România înseamnă o Românie mai sigură și mai puternică”, a scris Bogdan Ivan pe contul personal de socializare.