Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, din documentarul Recorder, cere să devină procuror. Interviu programat la CSM

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, magistratul care a apărut în documentarul Recorder „Justiție capturată”, susține marți, la Consiliul Superior al Magistraturii, interviul pentru numirea în funcția de procuror. Demersul său are loc într-un context public sensibil, după dezvăluiri privind activitatea Curții de Apel București, și readuce în atenție mecanismele de mobilitate și evaluare din sistemul judiciar.

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, din documentarul Recorder, are marți interviu la CSM

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, magistrat care a apărut recent într-un documentar de investigație realizat de Recorder, urmează să fie audiat marți la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul unei proceduri oficiale de schimbare a funcției. Audierea are loc la București și vizează cererea sa de a părăsi magistratura de scaun și de a activa ca procuror. Demersul este relevant pentru sistemul judiciar, întrucât are loc într-un context public amplu discutat, generat de dezvăluirile făcute de magistrat cu privire la funcționarea instanțelor.

Audierea judecătorului Laurențiu Ionel Beșu este programată marți, la ora 12:00, în fața Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Informația a fost publicată pe site-ul instituției, într-un anunț care detaliază calendarul procedurilor privind numirile și transferurile între funcțiile de judecător și procuror.

Potrivit anunțului CSM, susținerea interviului are loc în data de 16 decembrie, în cadrul procedurii de numire din funcția de judecător în cea de procuror, reglementată de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura presupune evaluarea profesională și a motivației magistratului care solicită schimbarea carierei în interiorul sistemului judiciar.

Cererea de schimbare a funcţiei şi postul vizat de Laurențiu Beșu

Legislaţia în vigoare permite ca judecătorii să solicite, printr-o cerere motivată, numirea într-o funcţie de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. În mod similar, procurorii pot cere să devină judecători la judecătorii, mecanismul fiind gândit ca o formă de flexibilitate profesională în interiorul magistraturii.

În total, 14 judecători au depus cereri pentru a face acest pas, iar printre aceştia se află şi Laurenţiu Ionel Beşu. Magistratul activează în prezent la Tribunalul Bucureşti şi a solicitat să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, instanţă şi parchet situate într-o zonă în care a mai profesat anterior.

Cererea sa apare într-un moment în care numele lui Beşu este deja cunoscut publicului larg, în special după difuzarea documentarului Recorder care a abordat teme sensibile legate de funcţionarea sistemului judiciar.

Contextul apariţiei în documentarul „Justiţie capturată”

Laurenţiu Beşu a fost unul dintre magistraţii care au vorbit deschis în documentarul „Justiţie capturată”, realizat de Recorder, unde a descris situaţii pe care le-a considerat problematice din perioada în care a activat la Curtea de Apel Bucureşti. El a ajuns la această instanţă prin delegare, după ce anterior fusese judecător la Tribunalul Giurgiu.

În materialul video, magistratul a relatat că, odată ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, a aflat de la noii colegi că mutarea sa nu ar fi fost întâmplătoare. Potrivit declaraţiilor sale, i s-a spus că scopul ar fi fost schimbarea componenţei completului care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupţie.

Judecătorul a explicat cum a fost abordat iniţial cu propunerea de a merge la Curtea de Apel Bucureşti şi cum a perceput acea mutare ca pe o oportunitate profesională, fără a bănui existenţa unei legături cu un dosar aflat pe rol.

„Am fost abordat de preşedinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel Bucureşti, că s-a sunat de la Curte şi acum este momentul să iau o decizie, să mă gândesc şi să-i spun în aceeaşi zi. M-am gândit şi am zis că da, este o decizie bună să promovez. Intervine şi această stagnare în profesie şi te gândeşti să evoluezi. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a, erau nedumeriţi de sosirea mea acolo.

Ulterior, au apărut discuţii cu colegii de la Curte, care mi-au spus: ‘Vezi că tu aveai un dosar acolo şi, din ce ştim noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenţei completului’. Şi atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran. (…)

Nu mi-am pus problema că există o legătură între presupusa promovare şi un anumit dosar. Unii colegi, care sunt mai vechi acolo (la Curtea de Apel – n.r.), m-au asigurat că ‘fii sigur că există o legătură’. Dosarul a fost soluţionat de un alt coleg, cu o soluţie de achitare. Nu comentăm soluţiile colegilor. S-a formulat cale de atac, la Curtea de Apel Bucureşti, şi a rămas soluţia de achitare”, afirma judecătorul Beşu.

Delegările succesive şi episodul dosarului Bădălău

După prima perioadă de activitate la Curtea de Apel Bucureşti, delegarea lui Laurenţiu Beşu a fost prelungită de mai multe ori. Potrivit relatărilor sale, această situaţie s-a menţinut până în primăvara acestui an, când a fost inclus într-un complet care avea pe rol o contestaţie în dosarul lui Niculae Bădălău.

Judecătorul a explicat că, în cadrul judecării acelei contestaţii, a avut o opinie diferită faţă de colegul său din complet. La scurt timp după exprimarea acestei poziţii, susţine el, a fost informat de şeful de secţie de la Curtea de Apel Bucureşti că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Aceste episoade, prezentate în documentarul Recorder, au contribuit la expunerea publică a magistratului şi la deschiderea unei discuţii mai largi despre mecanismele interne din sistemul judiciar.