EXCLUSIV Finanțări pentru tehnologie și inteligență artificială. Ovidiu Mihăilă: Evaluatorii recunosc nepotrivirea în primele cinci pagini

Finanțări de sute de mii sau chiar milioane de euro pot fi accesate de companiile românești din domeniul deep tech prin programele europene dedicate inovării. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Capital.ro, Ovidiu Mihăilă, fondatorul fundingloop, explică de ce sunt respinse multe proiecte și care sunt domeniile cu cele mai mari șanse de succes în următorii ani. Consultantul spune că valoarea medie a unei finanțări obținute de clienții companiei sale este de aproximativ 500.000 de euro, iar unele firme au atras până la 2,5 milioane de euro.

Finanțări europene de miliarde de euro sunt direcționate către inovare și autonomie tehnologică

Interesul pentru finanțări europene dedicate companiilor inovatoare este în creștere, în contextul în care Comisia Europeană alocă în 2026 bugete de ordinul miliardelor de euro pentru cercetare, dezvoltare și tehnologii strategice.

Potrivit datelor prezentate de fundingloop, companiile care obțin cel mai frecvent astfel de fonduri activează în domenii precum securitate cibernetică, sănătate, mobilitate inteligentă și sustenabilă, mediu, biotehnologii, energie sau producția de materiale avansate.

Fondată în 2020, compania de consultanță a lucrat până în prezent cu aproximativ 20 de afaceri deep tech, pentru care a atras finanțări de peste 14 milioane de euro. Clienții provin atât din România, cât și din Grecia, Germania, Franța sau Elveția.

Procesul de obținere a unui grant european durează, în medie, între nouă și 12 luni, calculat de la depunerea aplicației și până la semnarea contractului. Cel mai rapid proiect gestionat de companie a fost aprobat în șase luni.

În prezent, companiile pot aplica prin programe precum European Innovation Council Accelerator, Horizon Europe sau Digital Europe. Numai programul EIC Accelerator dispune în acest an de aproximativ 630 de milioane de euro pentru susținerea startup-urilor și IMM-urilor inovatoare.

Cele trei greșeli care duc cel mai des la respingerea proiectelor

În interviul acordat în exclusivitate pentru Capital.ro, Ovidiu Mihăilă afirmă că tehnologia nu este principalul motiv pentru care aplicațiile sunt respinse.

„Din experiența noastră, evaluatorii resping rareori un proiect doar pentru că tehnologia este slabă. Resping pentru că proiectul, ca propunere, nu convinge, iar asta este o situație des întâlnită.

Trei greșeli apar constant. Prima este nepotrivirea dintre maturitatea reală a tehnologiei și instrumentul ales.

De exemplu, Comisia Europeană folosește scara TRL (Technology Readiness Level) care evaluează de la 1 la 9 cât de aproape este o tehnologie de utilizarea ei în realitate. TRL 1 reprezintă principiile științifice de bază, TRL 4-5 un prototip funcțional testat în laborator, TRL 7 un sistem demonstrat într-un mediu operațional, iar TRL 9 un produs complet comercializat. Astfel, companii cu un prototip de laborator (TRL 4) aplică la EIC Accelerator care solicită TRL 6-8. scalare. EIC Accelerator este un program de finanțare non-dilutive (oportunități de finanțare disponibile fără ca fondatorii să renunțe la acțiuni din companie) pentru deep-tech startup-uri si IMM-uri care oferă până la 2,5 milioane de euro. EIC Accelerator este derulat prin intermediul European Innovation Council (EIC).

Evaluatorii recunosc nepotrivirea în primele cinci pagini și ajustează scorul la secțiunea Implementation în consecință”, a explicat Ovidiu Mihăilă pentru Capital.ro.

A doua problemă identificată de consultant este lipsa unei componente comerciale solide în aplicație.

„A doua greșeală este subdimensionarea dimensiunii comerciale. Propunerile românești obțin frecvent scoruri foarte bune la Excellence și scoruri mediocre la Impact și la Implementation. Tehnologia este solidă, dar răspunsurile la întrebări precum cine cumpără, la ce preț, împotriva cui, prin ce canal sunt generice. O secțiune de market access scrisă în două zile, fără date sau scrisori de intenție de la potențiali clienți, se vede imediat; la fel, o construcție bugetară nerealistă (inventăm acum niște numere și vedem noi după aceea ce facem)”, a precizat fondatorul fundingloop.

Acesta avertizează și asupra utilizării excesive a instrumentelor de inteligență artificială în redactarea proiectelor.

„A treia, mai recentă, este folosirea extensivă a instrumentelor AI pentru redactarea propunerilor. Rezultatul pare bun la suprafață, dar conține contradicții interne, claim-uri nesusținute de date și o omogenitate stilistică pe care evaluatorii experimentați o identifică în câteva minute.

Sfatul nostru către clienți este uneori contraintuitiv: dacă unul dintre aceste trei elemente nu este pregătit, recomandarea cea mai onestă este să nu aplice la acest apel. O propunere respinsă consumă între 9 și 12 luni; una nedepusă încă lasă timp pentru a construi o aplicație pertinentă și coerentă”, a declarat Ovidiu Mihăilă.

Domeniile în care companiile românești au cele mai mari șanse la finanțări în următorii ani

Noile priorități ale Uniunii Europene privind autonomia tehnologică modifică și direcțiile de alocare a fondurilor pentru inovare.

Potrivit lui Ovidiu Mihăilă, Bruxelles-ul acordă o atenție tot mai mare sectoarelor considerate strategice pentru independența tehnologică a Europei.

„Propun să ne uităm la această întrebare din două unghiuri. Primul vizează verticalele pe care Bruxelles-ul le consideră suverane. Comisia a clarificat în ultimii doi ani ce înseamnă asta: AI și infrastructură de calcul, cybersecurity, semiconductori, quantum (tehnologii cuantice), biotech, tehnologii cu utilizare duală adiacente apărării (inovații cu utilizare civilă si pentru apărare), și materii prime critice. Companiile românești care operează în aceste verticale au, în mod obiectiv, mai multe șanse decât oricând în ultimii zece ani”, a explicat consultantul pentru Capital.ro.

Acesta identifică trei categorii de companii cu potențial ridicat de succes.

„Concret, văd trei arhetipuri cu potențial real.

Primul: companiile de cybersecurity cu produse deja validate comercial. Alături de companii mari și arhicunoscute, există în România un grup de companii mai mici care construiesc tehnologie defensivă serioasă și care încă nu au valorificat suficient finanțarea non-dilutive (oportunități de finanțare disponibile fără ca fondatorii să renunțe la acțiuni din companie).

Al doilea: aplicații AI în verticale reglementate, în special în sănătate, fintech și administrație publică. Aici, capacitatea de a integra modele AI europene cu date sensibile și de a asigura conformitatea cu GDPR/AI Act devine, ea însăși, un avantaj competitiv finanțabil.

Al treilea: spin-off-uri universitare în deep tech (fotonică, materiale avansate, microelectronică) care, deși au resurse modeste, dispun de excelența tehnică pe care evaluatorii o caută la EIC Pathfinder și Horizon Europe.

Al doilea unghi vizează „pachetul” pe care un aplicant îl pregătește pentru o propunere de proiect competitivă: tehnologia, structura de capital, controlul asupra IP-ului, echipa și sănătatea financiară. Dacă unul dintre aceste elemente lipsește, șansele scad semnificativ”, a explicat Ovidiu Mihăilă.

România are talent tehnic, dar pierde la infrastructură și colaborare

Comparând ecosistemul local cu piețe precum Franța, Germania sau Grecia, fondatorul fundingloop consideră că principala problemă a României nu este lipsa competențelor tehnice.

„Lucrând din Elveția cu clienți din România, dar și din multe alte state europene (Grecia, Germania sau Franța), am ocazia să compar aceste ecosisteme nu pe baza statisticilor, ci pe baza modului în care companiile lor abordează concret o aplicație europeană. Imaginea care apare este, în multe privințe, surprinzătoare.

România nu pierde la talent. Calitatea tehnică a specialiștilor români este comparabilă cu cea din orice piață europeană pe care o cunosc, iar în anumite nișe (cybersecurity, software embedded, anumite domenii de AI) este chiar superioară. Diferența nu este la nivelul competențelor. Este la nivelul infrastructurii și al mentalității care transformă tehnologia în proiecte finanțate”, a spus acesta pentru Capital.ro.

Potrivit consultantului, Franța și Germania beneficiază de ecosisteme mature și de experiență acumulată în competițiile europene, în timp ce Grecia a reușit să dezvolte o cultură solidă a colaborării în consorții.

„România are excelență tehnică, dar nu are awareness și informare, precum și VC-uri specializate în deep tech. Vestea bună: aceasta nu este o problemă de talent, ci una de structură a ecosistemului, iar aceasta se poate construi mult mai rapid decât talentul”, a concluzionat Ovidiu Mihăilă.

Inteligența artificială europeană va atrage tot mai multe finanțări

Schimbările produse de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale influențează deja prioritățile de finanțare ale Comisiei Europene.

„Influența este deja semnificativă și se va accentua. Comisia a înțeles, după boomul ChatGPT din 2023, că Europa riscă să devină un consumator de AI dezvoltat în altă parte, ceea ce contravine direct necesității de autonomie strategică pe care a susținut-o în ultimii cinci ani. Răspunsul a fost rapid și concret”, a declarat Mihăilă.

Acesta a indicat trei inițiative pe care companiile ar trebui să le urmărească în perioada următoare: AI Continent Action Plan, rețeaua europeană AI Factories și programul GenAI4EU.

În opinia sa, finanțările nu mai sunt concentrate exclusiv pe cercetarea fundamentală în domeniul inteligenței artificiale, ci pe implementarea tehnologiilor AI în sectoare unde Europa dispune deja de avantaje competitive, precum sănătatea, industria sau agricultura.

Momentul potrivit pentru accesarea unui grant european

Consultantul avertizează că multe startup-uri aplică prea devreme pentru granturi și își reduc singure șansele de succes.

„Răspunsul onest aici este că majoritatea startup-urilor la început de drum nu sunt încă pregătite pentru o aplicație europeană competitivă, iar a aplica prematur le costă mai mult decât a aștepta.

Un grant european nu este o sursă de finanțare pentru a porni o idee. Este un instrument pentru a accelera o tehnologie deja validată tehnic și, parțial, și comercial. Confuzia dintre aceste două funcții este, după experiența mea, cea mai costisitoare greșeală pe care o face un fondator la început de drum”, a explicat Ovidiu Mihăilă.

Acesta spune că, înainte de depunerea unui proiect, companiile trebuie să demonstreze existența unui prototip funcțional, interes real din partea pieței, o echipă completă și o strategie clară de protejare a proprietății intelectuale.

„Dacă unul dintre aceste elemente lipsește, recomandarea mea este să investiți șase luni în a-l construi. Veți depune o propunere pertinentă și consistentă, cu șanse semnificativ mai mari, în loc să consumați 9-12 luni cu una respinsă”, a declarat fondatorul fundingloop pentru Capital.ro.