EXCLUSIV. Datoriile României. Remus Borza: Noi nu suntem Italia sau Grecia, n-o să ne șteargă nimeni un cent

Stadiul de sărăcie în care au ajuns foarte mulți români din cauza sărăciei, o temă ce a fost analizată, vineri, de Dan Andronic, Radu Coșarcă și Remus Borza, la poscastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Nivelul de trai din România traversează o perioadă critică, iar cifrele oficiale conturează o realitate mult mai sumbră decât discursurile politice optimiste. Remus Borza, lichidator judiciar, a oferit o analiză tăioasă asupra stării economice a populației în cadrul podcastului Contrapunct, moderat de Dan Andronic și Radu Coșarcă.

Emisiunea, difuzată pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, a scos la iveală vulnerabilitățile profunde ale modelului economic actual.

Conform datelor prezentate, o treime din populație se află într-o situație de vulnerabilitate extremă. Impactul inflației și al politicilor fiscale se resimte direct în buzunarele cetățenilor, mulți dintre aceștia fiind incapabili să își asigure nevoile de bază fără asistență sau eforturi financiare disperate.

Statistica sărăciei în cifre oficiale

Dincolo de cifrele privind creșterea economică raportate de instituțiile centrale, realitatea socială indică un risc major de excluziune. Remus Borza a subliniat că, în ciuda unor ajustări tehnice ale deficitului bugetar, baza societății rămâne fragilă.

„Trăim într-o țară în care 34% din populația României e în risc de excluziune socială, adică la limita pauperității. Trăim într-o țară, pentru că trebuie să vedem și jumătatea goală a paharului, că așa triumfalist în fiecare zi vedem mesaje.

Sigur a scăzut de la 9,3 la 7,9 pe ESA, deficitul bugetar european. În condițiile în care, sigur, noi suntem pe metodologia cash, deci pe 7,6% anul trecut”, a explicat invitatul.

Comparația dură cu Grecia și restul Europei

O problemă majoră identificată de specialist este capacitatea redusă a statului de a colecta venituri, în comparație cu alte țări europene care au reușit să depășească crize profunde.

În timp ce țări precum Grecia sau Cipru au ajuns la excedente bugetare prin reforme structurale, România continuă să aibă o pondere scăzută a veniturilor fiscale în Produsul Intern Brut.

„România are 27% pondere a venitorilor fiscale din PIB, Grecia, ca să reținem, are 43%. România are un gheb la TVA de 31%, nominal înseamnă 30 de miliarde de lei, Grecia are 17%, adică ala la jumătate.

Sigur, Grecia în ultimii 4-5 ani de zile a luat măsuri serioase, reale de reformă și și-a îmbunătățit semnificativ comunicatorii macroeconomici”, a completat Remus Borza.

Nota de plată pentru pomenile electorale

Perspectivele pe termen lung sunt umbrite de ritmul accelerat de îndatorare al țării. Borza avertizează că, spre deosebire de marile economii europene, România nu va beneficia de clemență din partea creditorilor externi, iar datoria acumulată în anii electorali va reprezenta o povară uriașă pentru generațiile viitoare.

„O să ajungem și noi o țară care are deja 250 de miliarde de euro, peste 60% pondere, îmi plimbă atenție. O să-mi spui tu, Radule, că stai că media la nivel european e 97% ponderea datoriei în public.

Doar că noi nu suntem nici Italia, și nici Grecia. Nouă nu o să ne șteargă nimeni un cent. Nu 250 miliarde de euro.

Noi îndatorăm în anul electoral 2024, când am aruncat cu pomeni în stânga și în dreapta, pentru că și populismul de dreapta e la fel de păgubos, la fel de toxic ca și ăla de stânga, ne-am împrumutat cu 50 miliarde de euro într-un singur an în 2024. Necesarul de finanțare al României în medie 250 miliarde de lei”, a conchis Borza.