România riscă să ajungă în categoria junk. Remus Borza avertizează: Ne îmbătăm cu apă rece. Suntem cu FMI-ul la ușă, cu Fitch, cu Moody’s

Remus Borza avertizează că România se află într-un moment critic din punct de vedere financiar, pe fondul deficitului bugetar ridicat, al creșterii accelerate a datoriei publice și al instabilității politice. Potrivit președintelui COAL, agențiile internaționale de rating ar putea lua în următoarele săptămâni o decizie care să împingă țara în categoria „junk”. O astfel de retrogradare ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare și asupra încrederii investitorilor.

Agențiile de rating analizează situația României, iar Remus Borza vede un risc real de retrogradare

Remus Borza susține că România se află deja pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor și că marja de siguranță este extrem de redusă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri cu analistul Bogdan Chirieac, la DC News.

În prezent, România are rating BBB-/A-3 cu perspectivă negativă din partea S&P Global Ratings, după confirmarea din mai 2026. La rândul său, Fitch a menținut în februarie calificativul BBB-, tot cu perspectivă negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice și creșterea datoriei. Moody’s păstrează România la Baa3, echivalentul ultimei trepte din categoria investment grade, de asemenea cu perspectivă negativă.

În acest context, Borza consideră că decizia următoarelor evaluări va fi una esențială pentru economia românească.

„În 2-3 săptămâni, agențiile de rating, și aici mă refer la Standard & Poor’s, la Fitch și la Moody’s, urmează să ia o decizie în privința României. Noi de vreun an de zile stăm pe un BBB cu minus. Suntem cu perspectivă negativă”, a declarat Remus Borza.

Potrivit acestuia, situația fiscală și economică a României nu mai poate fi ignorată la nesfârșit de marile agenții internaționale de rating, în condițiile în care dezechilibrele s-au accentuat în ultimii ani.

Trecerea în categoria junk ar majora costurile de finanțare și ar provoca ieșiri de capital

Borza avertizează că o eventuală retrogradare sub pragul investment grade ar produce efecte rapide asupra piețelor financiare și asupra capacității statului de a se împrumuta.

Potrivit acestuia, fondurile de investiții care au restricții privind expunerea pe state cu rating speculativ ar fi obligate să își reducă sau chiar să își închidă pozițiile pe active românești.

„Ce înseamnă dacă ajungem în junk? Pe scurt, înseamnă FMI. Înseamnă un cost și mai mare al finanțării datoriei publice, înseamnă exodul în masă al multor fonduri de investiții care nu mai au voie să aibă expunere pe o țară în junk. Vor fi obligate să vândă. Asta înseamnă că se va prăbuși și Bursa de la București, BVB-ul. Înseamnă o hemoragie de valută care va ieși”, a declarat Remus Borza.

O asemenea evoluție ar afecta în primul rând statul român, care ar trebui să accepte dobânzi mai mari pentru a se finanța. În același timp, impactul s-ar transmite către economie prin costuri mai ridicate pentru companii, investiții publice amânate și o presiune suplimentară asupra bugetului.

Datoria publică a depășit 1.220 de miliarde de lei, iar plata dobânzilor crește accelerat

Unul dintre argumentele invocate de Borza în susținerea scenariului de risc este evoluția datoriei publice.

Acesta a arătat că nivelul împrumuturilor contractate de stat s-a majorat puternic în ultimii ani, ajungând la peste 1.220 de miliarde de lei.

„Datoria publică a României a trecut de 1.220 de miliarde de lei. În ultimii șase ani de zile, datoria publică a României s-a triplat, de la 373 de miliarde de lei la 1 ianuarie 2020 la 1.220 de miliarde de lei azi”, a spus Remus Borza.

În paralel, costul serviciului datoriei continuă să urce. Potrivit acestuia, doar plata dobânzilor va consuma în acest an aproximativ 60 de miliarde de lei.

„Costul finanțării datoriei publice este tot mai mare. Anul ăsta, 60 de miliarde de lei, 12 miliarde de euro. Anul trecut am avut 50 de miliarde de lei, în 2024 am avut 34 de miliarde de lei. Deci, în doi ani de zile a crescut cu peste 25 de miliarde de lei doar costul cu dobânzile”, a afirmat acesta.

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile reduce spațiul bugetar pentru investiții și pentru alte programe publice, în condițiile în care o parte tot mai mare din resurse este direcționată către plata obligațiilor financiare acumulate.

Remus Borza estimează un deficit apropiat de 7% și acuză prognoze prea optimiste

O altă vulnerabilitate majoră identificată de Borza este deficitul bugetar, despre care spune că va depăși nivelul asumat oficial de autorități.

În opinia sa, estimarea de 6,2% din PIB nu reflectă realitatea economică și fiscală actuală.

„Noi ne îmbătăm cu apă rece că o să spunem că o să fie doar 6,2%. N-o să fie 6,2%. Deficitul bugetar se va duce tot în 7%, undeva nominal la 140 de miliarde de lei”, a declarat Remus Borza.

Acesta consideră că bugetul a fost construit pe ipoteze prea optimiste privind încasările fiscale și absorbția fondurilor europene, în timp ce economia dă semne clare de încetinire.

Borza a atras atenția că reducerea ritmului activității economice afectează inclusiv capacitatea statului de a colecta venituri suplimentare.

Contracția economică, scăderea consumului și inflația amplifică presiunile

Analiza prezentată de Borza include și o serie de semnale negative din economia reală.

Acesta susține că România se află deja în al treilea trimestru consecutiv de contracție economică și că prognoza oficială privind o creștere de 1% în 2026 nu a fost realistă încă de la elaborarea bugetului.

„Suntem practic în al treilea trimestru de contracție economică. Trimestrul unu 2026, chiar cu o contracție destul de semnificativă, 1,7%. Noi am comentat chiar și în februarie, în chinurile facerii legii bugetului de stat, că nu e realistă o creștere economică de 1%”, a spus Remus Borza.

El a precizat că și consumul, principalul motor al economiei din ultimii ani, a intrat pe o traiectorie descendentă. Potrivit acestuia, în primele trei luni din 2026 consumul a scăzut cu peste 5%, semnalând o diminuare a puterii de cumpărare.

În același timp, inflația continuă să afecteze veniturile populației, iar salariile reale au fost erodate de creșterea prețurilor.

Instabilitatea politică este văzută ca un factor suplimentar de risc

Pe lângă problemele economice și fiscale, Borza consideră că situația politică poate influența decisiv percepția agențiilor de rating și a investitorilor.

Acesta a criticat lipsa unei formule guvernamentale stabile într-un moment în care România trebuie să adopte măsuri rapide pentru reducerea dezechilibrelor.

„Țara asta trebuie guvernată și trebuie guvernată de o manieră asumată și responsabilă, pentru că ceasul ticăie. Suntem cu FMI-ul la ușă, cu Fitch, cu Moody’s și cu Standard & Poor’s să ne retrogradeze. Nu putem sta cu un guvern interimar care nu poate să dea ordonanțe de urgență, care nu poate să facă aproape nimic”, a spus Remus Borza.

Avertismentul vine într-un moment în care România trebuie să refinanțeze volume importante de datorie publică și să convingă investitorii că poate controla deficitul, menținând în același timp stabilitatea economică și financiară.