Exclusiv. Ce pot face românii dacă sunt hărțuiți de recuperatorii de creanțe. Când se prescrie datoria. Explicațiile avocatului
SURSA FOTO: Dreamstime - Datorie
Apelurile repetate, mesajele insistente sau amenințările din partea recuperatorilor de creanțe sunt printre cele mai frecvente reclamații ale debitorilor. Avocatul Claudiu Filipoiu explică ce drepturi au persoanele aflate în această situație, unde pot face reclamații și cum pot verifica dacă o datorie este reală sau chiar prescrisă.
Mulți români se confruntă cu apeluri sau mesaje de la firme de recuperare a creanțelor, uneori chiar pentru datorii foarte vechi sau despre care nu aveau cunoștință. În astfel de situații, este important ca persoanele contactate să își cunoască drepturile și să știe ce pași pot face pentru a se proteja de eventuale abuzuri.
Avocatul Claudiu Filipoiu explică faptul că debitorii pot sesiza autoritățile atunci când recuperatorii folosesc practici agresive sau amenințări.
• Ce ar trebui să facă o persoană dacă primește apeluri repetate sau mesaje amenințătoare de la recuperatori?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: O persoană care primește apeluri repetate sau mesaje amenințătoare de la recuperatori ar trebui să documenteze detaliile (data, ora, conținutul), să solicite firmei să comunice doar în scris (prin e-mail sau poștă) și să sesizeze ANPC pentru practici abuzive, folosind formularul online sau în fața comisariatelor locale. Dacă amenințările implică infracțiuni (cum ar fi șantaj sau hărțuire), să contacteze poliția sau parchetul pentru o plângere penală. Este recomandat să consulte un avocat pentru a evalua datoria și a iniția eventuale contestații în instanță.
Pe de altă parte, debitorul căruia i se creează o stare de temere ca urmare a abuzurilor recuperatorilor poate solicita inclusiv emiterea unui ordin de protecție, în baza Legii nr. 26/2024.
• Unde pot face oamenii reclamații în astfel de cazuri: poliție, ANPC sau alte instituții?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Depinde de gravitatea încălcării sau a abuzului. În general, reclamațiile se depun la ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) pentru practici abuzive sau incorecte, fie online prin formularul de pe site-ul ANPC, fie în scris la sediul comisariatelor județene. ANPC poate aplica amenzi, dar poate dispune și alte măsuri corective.
Pentru comportamente mai grave, care constituie infracțiuni, cum ar fi amenințări, șantaj sau hărțuire, se sesizează poliția sau parchetul competent, prin plângere penală.
În cazuri de executare silită neîntemeiată sau abuzivă, se pot face contestații la executare în fața instanțelor judecătorești.
• Ce se întâmplă dacă datoria este foarte veche? Există un termen de prescripție?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Da, există un termen de prescripție, de obicei de 3 ani pentru creanțe obișnuite, calculat de la data când datoria devine exigibilă. Însă, chiar dacă datoria este mai veche și termenul de prescripție a expirat, datoria nu dispare automat, pentru că debitorul trebuie să invoce prescripția pentru a bloca acțiunea sau executarea silită.
Există mai multe căi prin care poate fi invocată prescripția: una dintre cele mai des întâlnite este invocarea prin intermediul contestației la executarea silită; o altă metodă de invocare a prescripției, dacă o executare silită nu este declanșată, ar putea fi pe calea unei acțiuni în constatare, prin care se solicită instanței să se constate intervenirea prescripției.
În orice caz, trebuie reținut că prescripția nu operează automat, astfel că recuperatorii pot încerca recuperarea creanțelor, chiar dacă acestea ar fi prescrise, atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească împlinirea termenului de prescripție.
În cazuri specifice, termenul poate fi diferit, iar prescripția poate fi întreruptă prin acțiuni legale.

• Cum poate verifica o persoană dacă firma care o contactează are dreptul legal să recupereze acea datorie?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: O persoană ar trebui să ceară, înainte de orice plată, dovada clară că firma are dreptul să recupereze acea creanță și că datoria într-adevăr există: cine este creditorul inițial, dacă datoria a fost cesionată, ce sumă se cere și din ce este compusă. Dacă aceste lucruri nu sunt lămurite, debitorul poate să conteste debitul.
• În practică, care sunt cele mai frecvente abuzuri făcute de firmele de recuperare creanțe?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Cele mai frecvente abuzuri raportate în practică includ hărțuirea prin apeluri telefonice repetate și insistente, amenințări cu consecințe grave (cum ar fi închisoarea), executări silite inițiate pe baza unor creanțe nevalide, precum și aplicarea de clauze abuzive sau comisioane nejustificate. De altfel, insistența în contactarea debitorilor a fost constatată chiar și în cazurile în care debitorul cere ferm să nu mai fie contactat, argumentând că nu are vreo datorie ori că aceasta este prescrisă.
• Ce sfat le-ați da persoanelor care sunt presate sau intimidate de recuperatori?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În primul rând, legat de eventualele hărțuiri sau abuzuri, recomandăm debitorilor să sesizeze imediat ANPC sau alte autorități competente (poliție, parchet).
Apoi, recomandăm debitorilor să nu semneze vreun document cu recuperatorii de creanțe ori să facă o plată, chiar parțială, până cand nu își cunosc în mod clar drepturile și până cand nu este furnizată dovada clară că firma are dreptul să recupereze acea creanță și că datoria într-adevăr există. Așadar, debitorii ar trebui să se asigure dacă datoria a fost cesionată, ce sumă se cere și din ce este compusă, dacă a fost corect calculată, dacă s-a ținut cont de plățile realizate în trecut.
Un alt aspect foarte important: debitorii ar trebui să verifice dacă nu cumva s-a împlinit termenul de prescripție în ceea ce privește creanța sau dreptul de a se începe sau continua executarea silită. Dacă termenul de prescripție s-a împlinit, recomandăm debitorilor să acționeze cât mai rapid și să obțină o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească faptul că s-a împlinit termenul de prescripție.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





