ANAF schimbă regulile. Românii care nu vor mai fi asaltați de Fisc: Nu ne interesează să mergem în control la ei

Președintele ANAF, Adrian Nica, a prezentat la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 planul unei reforme majore a administrației fiscale, bazată pe digitalizare, controale țintite și noi criterii de performanță pentru inspectori. Instituția vrea să treacă de la verificările extinse la un model bazat pe analiză de risc și date, cu inspecții concentrate asupra contribuabililor cu risc ridicat și cu mai multă transparență în relația cu mediul de afaceri.

Reforma ANAF, planul pentru 2025-2028: controale pe bază de risc, digitalizare și noi criterii de performanță

Președintele ANAF, Adrian Nica, a prezentat la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 direcțiile unei reforme ample a administrației fiscale, care vizează schimbarea modului în care instituția își desfășoară activitatea de control și relația cu contribuabilii.

Planul propus se bazează pe trei piloni principali: introducerea unei metodologii de control bazate pe analiza de risc și organizată pe domenii de activitate, îmbunătățirea comunicării și transparenței față de contribuabili, precum și revizuirea criteriilor interne de performanță ale inspectorilor fiscali.

Potrivit șefului ANAF, reforma instituției este strâns legată de procesul de digitalizare, care în ultimii ani a adus instrumente noi de colectare și analiză a datelor. Printre acestea se numără sistemele e-Factura, SAF-T și e-Transport, precum și primul chatbot cu inteligență artificială dezvoltat de instituție, ANA.

Aceste instrumente ar urma să permită administrației fiscale să cunoască mai bine comportamentul contribuabililor, să identifice mai rapid riscurile fiscale și să comunice mai eficient cu mediul de afaceri.

Controale țintite pe domenii de activitate și contribuabili cu risc ridicat

Adrian Nica a explicat că finalizarea procesului de digitalizare va permite instituției să înțeleagă mai bine comportamentul fiscal al contribuabililor și să direcționeze inspecțiile către acele domenii și entități unde există indicii clare de risc fiscal.

În viziunea conducerii Fiscului, noul model de operare va presupune controale mult mai țintite, orientate exclusiv către contribuabilii identificați ca prezentând un risc ridicat.

În acest context, oficialul a subliniat că instituția nu va mai urmări să efectueze controale la contribuabilii care, în comparație cu competitorii din același sector, plătesc deja niveluri ridicate de taxe.

În schimb, atenția se va concentra asupra celor aflați în partea inferioară a clasamentelor de conformare fiscală, acolo unde există suspiciuni privind declararea incompletă a veniturilor sau evitarea obligațiilor fiscale.

„Finalizarea procesului de digitalizare va permite ANAF să cunoască mai bine contribuabilii și să-și direcționeze inspecțiile fiscale către domeniile și contribuabilii cu risc ridicat. (…)

Vrem să transparentizăm tot ceea ce facem. Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, ne plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat șeful ANAF.

Transparența privind modul de desfășurare a controalelor

Un alt element important al noii abordări este transparența privind modul de desfășurare a controalelor. ANAF intenționează să anunțe public, înainte de începerea inspecțiilor într-un anumit domeniu, criteriile și tematicile care vor sta la baza acestor verificări. Scopul este ca firmele să aibă posibilitatea de a se conforma voluntar înainte de declanșarea controalelor.

Președintele ANAF a arătat că instituția va proceda în mod similar în toate sectoarele analizate, anunțând din timp obiectivele verificărilor. Dacă mesajul transmis va fi înțeles și contribuabilii își vor corecta comportamentul fiscal, autoritatea va considera acest lucru un succes și nu va mai consuma resurse pentru controale suplimentare.

„Așa vom face în toate domeniile: anunțăm ce vrem să facem. Dacă se înțelege mesajul, salutăm comportamentul și nu consumăm resursa pentru a genera noi controale.

Dar pentru cei rămași în coadă, cărora le plac și mașinile de lux pe persoana fizică, generăm două controale – pe persoana fizică și pe entitate.

Lipim societatea comercială de persoana fizică din spatele ei – acesta e elementul de noutate și «bucuria» pe care o vom produce unora dintre antreprenori”, a precizat Adrian Nica.

Potrivit lui Nica, această abordare, care presupune analizarea relației dintre firma controlată și proprietarul sau administratorul acesteia, reprezintă un element de noutate în activitatea ANAF și ar putea genera consecințe importante pentru unii antreprenori.

Exemplele prezentate de șeful ANAF au inclus sectorul HoReCa, unde instituția a desfășurat controale în anul 2025. În urma acestor verificări, autoritatea fiscală a observat o creștere de aproximativ 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente.

În prezent, alte domenii aflate în atenția inspectorilor fiscali includ transportul alternativ, serviciile de pază și activitatea caselor de amanet.

Monitorizarea firmelor în insolvență și noi indicatori de performanță

Un capitol important al reformei vizează și monitorizarea companiilor aflate în insolvență sau în proceduri de concordat preventiv, mecanisme care, potrivit conducerii ANAF, sunt uneori folosite pentru a evita plata obligațiilor fiscale.

Adrian Nica a semnalat situații în care companii aflate în insolvență acumulează datorii către alte firme controlate de aceiași proprietari, care la rândul lor intră în insolvență, creând astfel un mecanism prin care obligațiile către stat sau către partenerii comerciali sunt reduse sau eliminate.

În astfel de cazuri, ANAF pregătește proceduri care să permită verificarea averii persoanelor fizice din spatele acestor companii și atragerea răspunderii directe a acestora. Autoritatea fiscală consideră că acest instrument ar putea descuraja utilizarea abuzivă a procedurilor de insolvență.

„E strigător la cer să vezi cum la o insolvență, firma datorează sume la alte patru firme ale lui, care sunt și ele în insolvență, și dă haircut ANAF-ului sau altor parteneri, pentru că a învățat cum să se joace de-a insolvența”, a afirmat președintele Fiscului.

În paralel, instituția lucrează la elaborarea unor metodologii specifice de control pentru fiecare domeniu economic analizat. Reorganizarea structurilor de control pe domenii de activitate reprezintă una dintre componentele centrale ale reformei, iar după implementarea acesteia inspectorii fiscali vor fi specializați pe sectoare economice distincte.

Totodată, ANAF dezvoltă un nou set de indicatori de performanță pentru personalul de control, care vor măsura mai precis eficiența activităților desfășurate. Potrivit lui Nica, acești indicatori vor evalua inclusiv costul unui control fiscal și rezultatele concrete obținute în urma acestuia.

Președintele ANAF a atras atenția că, în prezent, există situații în care durata unor controale este prelungită excesiv, uneori din cauza temerilor inspectorilor de a nu fi sancționați de alte instituții de control. Prin introducerea unor indicatori clari de performanță, instituția urmărește să limiteze astfel de situații și să crească eficiența activităților de inspecție fiscală. Conform planurilor anunțate, acești indicatori vor fi transparenți și vor fi publicați pe pagina de internet a ANAF.

Este nevoie de reducerea abuzurilor și de schimbarea relației cu contribuabilii

Conducerea ANAF consideră că reorganizarea controalelor pe domenii de activitate și publicarea tematicilor de verificare vor contribui și la reducerea abuzurilor sau a interpretărilor eronate în cadrul inspecțiilor fiscale. Adrian Nica a afirmat că, odată ce verificările vor avea tematici clare și publice, va scădea tentația unor inspectori de a interpreta excesiv anumite situații pentru a genera sume suplimentare la buget.

„Sunt ferm convins că atunci când vom ajunge pe domenii de activitate, cu controlul pe o tematică publică, vom reduce mult din interpretarea eronată, din dorința de a aduce sume suplimentare la buget, a colegilor mei. Pentru că nu-și dorește nimeni să încasăm sume cu care să ajungem în litigiu, să ne judecăm 4-5 ani și apoi să plătim cât nu face”, a declarat Adrian Nica.

Șeful ANAF a recunoscut, de asemenea, că relația actuală dintre instituție și contribuabili are deficiențe, oferind drept exemplu modul în care se desfășoară discuția finală din cadrul inspecțiilor fiscale. Potrivit acestuia, această etapă ar trebui să reprezinte o dezbatere reală între inspector și contribuabil, însă în practică ajunge uneori să fie tratată ca o simplă formalitate.

De asemenea, Nica a criticat presiunile interne care ar exista în anumite situații asupra inspectorilor pentru a stabili sume suplimentare în urma controalelor. El a subliniat că identificarea unui risc fiscal nu ar trebui să fie confundată cu stabilirea automată a unei sume care trebuie recuperată de la contribuabil.

„Discuția finală cu contribuabilul ar trebui să fie o discuție finală, nu o formalitate în care inspectorul îi spune contribuabilului că «n-are rost să vină, că oricum rămâne așa». (…)

Nu se poate ca atunci când mergi în control și ai identificat un posibil risc – de 10 lei sau 10 milioane de lei – să mergi la contribuabil și să spui «cam atât trebuie să scot». N-are legătură noțiunea de posibil risc cu suma pe care inspectorul trebuie s-o aducă”, a mai afirmat Adrian Nica, prezent la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026.