Escrocheriile de pe rețelele sociale. Cum încearcă infractorii să fure bani și date personale pe Facebook, Instagram și WhatsApp

Poți pierde bani și date personale în doar câteva minute! De multe ori nici nu îți dai seama că ai devenit victima unei escrocherii. De la mesajul „Salut, mamă!” pe WhatsApp și premiile false de pe Instagram, până la șantajul de pe Snapchat și capcanele virale de pe TikTok, infractorii profită de încrederea utilizatorilor. Iată cele mai periculoase metode folosite, astăzi, pe rețelele sociale.

Escrocheriile de pe rețelele sociale devin tot mai sofisticate! Cum încearcă infractorii să fure bani și date personale pe Facebook, Instagram, WhatsApp, Snapchat și TikTok?

Escrocheriile care circulă pe rețelele sociale sunt din ce în ce mai sofisticate și se adaptează constant la noile funcționalități ale platformelor online.

Indiferent dacă utilizatorii folosesc Facebook, Instagram, WhatsApp, Snapchat sau TikTok, atacatorii exploatează tehnici de manipulare psihologică pentru a obține bani, date personale sau chiar controlul asupra conturilor victimelor.

Platformă	Escrocherii frecvente
Facebook	Marketplace fraud, clonarea conturilor, phishing (linkuri malițioase), strângeri de fonduri false
Instagram	Investiții crypto false, conturi de brand/influencer false, concursuri (giveaways) false
WhatsApp	Mesajul „Salut, mamă/tată” (accident/telefon pierdut), false oferte de muncă
Snapchat	Șantaj cu imagini intime (sextortion), vânzări de droguri false, premium account scams
TikTok	„Urmărește pentru bani”, dropshipping scams, filtre/aplicații care ascund malware

Escrocherii pe Facebook

Pe Facebook, una dintre cele mai răspândite metode este frauda prin Marketplace. Escrocii postează anunțuri cu produse foarte căutate, precum telefoane mobile sau console de jocuri, la prețuri mult sub valoarea pieței. După ce atrag interesul cumpărătorului, solicită plata în avans prin metode care nu oferă protecție, cum ar fi transferurile bancare directe sau aplicațiile de transfer rapid de bani.

O altă variantă presupune folosirea unui presupus serviciu de curierat care ar urma să aducă banii și să ridice produsul, însă victima este direcționată către un site fals unde trebuie să introducă datele cardului. În final, persoana rămâne fără bani, iar contul folosit pentru înșelătorie dispare.

Tot pe Facebook sunt frecvente cazurile de clonare a profilurilor. Infractorii copiază fotografiile și informațiile unui utilizator real și creează un cont aproape identic. După ce trimit cereri de prietenie către cunoscuții victimei, aceștia încep să solicite împrumuturi urgente de bani sau încearcă să obțină numere de telefon și coduri de verificare.

În paralel, platforma este folosită și pentru campanii umanitare false. Postări emoționante, uneori ilustrate cu imagini generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, prezintă copii bolnavi sau animale aflate în suferință și solicită donații în conturi bancare controlate de escroci.

Fraudele de pe Instagram

Pe Instagram, unde imaginea și stilul de viață joacă un rol central, cele mai întâlnite fraude sunt cele care promit îmbogățirea rapidă. Așa-numitele scheme de investiții în criptomonede sau „money flipping” folosesc conturi compromise sau profiluri false care afișează capturi de ecran cu profituri spectaculoase.

Utilizatorilor li se promite că pot transforma câteva sute de lei în câteva mii în doar câteva ore. După plata unei taxe inițiale, victimele sunt obligate să achite și alte comisioane, fără să primească vreodată vreun câștig.

Tot pe Instagram circulă concursuri false care anunță câștigarea unor telefoane de ultimă generație sau a altor premii atractive. Pentru a intra în posesia premiului, utilizatorii sunt convinși să acceseze un link și să achite o taxă de transport aparent nesemnificativă. În realitate, datele cardului sunt compromise și pot fi folosite pentru retrageri sau tranzacții neautorizate.

O altă metodă populară este cea a falsului „ambasador de brand”. Utilizatorii primesc mesaje prin care sunt invitați să promoveze produse și li se promit articole gratuite, cu condiția să plătească transportul. În cele mai multe cazuri, produsele primite sunt de slabă calitate și provin de pe platforme online foarte ieftine.

WhatsApp

Pe WhatsApp, atacurile sunt mai personale și se bazează pe încrederea dintre membrii familiei. Escrocheria cunoscută sub numele de „Salut, mamă!” sau „Salut, tată!” începe cu un mesaj trimis de pe un număr necunoscut. Expeditorul pretinde că și-a pierdut telefonul sau că acesta s-a defectat și solicită urgent bani pentru plata unei facturi sau pentru rezolvarea unei probleme. Părinții care reacționează impulsiv descoperă ulterior că persoana dragă nu a avut niciodată nevoie de ajutor.

De asemenea, pe WhatsApp sunt tot mai frecvente ofertele false de muncă. Victimele primesc mesaje nesolicitate prin care li se promite un venit atractiv pentru activități simple, precum aprecierea unor videoclipuri pe YouTube sau TikTok. La început, escrocii oferă sume mici pentru a câștiga încrederea participanților, apoi le solicită investiții pentru deblocarea unor comisioane mai mari. În momentul în care utilizatorii încearcă să retragă sumele acumulate, accesul la platformă este blocat.

O altă metodă periculoasă este furtul codului de verificare. Un contact compromis solicită un cod de șase cifre primit prin SMS, iar transmiterea acestuia permite atacatorilor să preia controlul asupra contului WhatsApp al victimei.

Escrocherii pe Snapchat

Snapchat este considerat unul dintre terenurile preferate pentru șantajul emoțional, în special în rândul adolescenților și tinerilor. Cea mai gravă amenințare este sextortion-ul. Escrocii creează profiluri false și inițiază conversații romantice sau de flirt, convingând victimele să trimită fotografii și videoclipuri intime. După obținerea materialelor, tonul se schimbă radical, iar infractorii amenință că vor distribui imaginile familiei, colegilor sau profesorilor dacă nu primesc sume importante de bani.

Chiar dacă Snapchat notifică utilizatorii atunci când se realizează capturi de ecran, atacatorii folosesc adesea aplicații externe sau alte dispozitive pentru a înregistra conținutul fără a fi detectați. Consecințele pot include traume psihologice severe și pierderi financiare semnificative.

Pe aceeași platformă sunt întâlnite și tentative de vânzare a unor substanțe interzise, produse ilegale, țigări electronice neconforme sau articole contrafăcute. Plata este solicitată în avans, de regulă prin criptomonede sau coduri preplătite, iar după transferul banilor cumpărătorii sunt blocați și nu mai au posibilitatea de a recupera suma.

TikTok

TikTok, una dintre cele mai populare platforme ale momentului, este afectată de escrocherii care profită de viteza cu care algoritmul poate distribui conținutul către milioane de utilizatori. Printre cele mai întâlnite se numără live-urile false în care persoane cunoscute sau chiar personalități precum Elon Musk, recreate uneori prin videoclipuri deepfake generate cu inteligență artificială, par să ofere bani sau criptomonede gratuite.

Utilizatorii sunt încurajați să acceseze linkuri externe sau să trimită cadouri virtuale în timpul transmisiunii. În realitate, videoclipurile sunt înregistrări repetate, iar victimele pierd bani sau sunt redirecționate către pagini de phishing.

O altă practică răspândită pe TikTok este promovarea agresivă a unor produse prezentate drept revoluționare. Clipurile virale promovează creme cu efecte miraculoase, gadgeturi spectaculoase sau alte articole care par să ofere rezultate imposibile. În multe situații, produsele sunt cumpărate la prețuri foarte mici de pe platforme asiatice și revândute la suprapreț, iar în cazurile cele mai grave magazinele online sunt fictive și nu livrează nimic.