Dragoș Pîslaru explică de ce nu sunt bani pentru toate salariile. Reforma salarizării ar costa de aproape trei ori mai mult

Dragoș Pîslaru a prezentat principalele argumente financiare care stau la baza noii legi a salarizării din sectorul public. Ministrul a explicat că resursele disponibile pentru 2027 sunt limitate la 8 miliarde de lei, în timp ce aplicarea integrală a actualelor grile salariale ar necesita peste 20 de miliarde de lei suplimentar. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei transmisiuni live dedicate reformei salarizării unitare. Potrivit oficialului, obiectivul este corectarea inechităților fără agravarea deficitului bugetar.

Dragoș Pîslaru spune că bugetul disponibil permite doar o creștere limitată a masei salariale

Dragoș Pîslaru a afirmat într-o sesiune live pe pagina oficială de Facebook, că noua lege a salarizării trebuie construită în limitele financiare pe care statul și le poate permite în următorii ani, fără a afecta obiectivele de reducere a deficitului bugetar.

Reforma salarizării vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public și urmărește reducerea diferențelor salariale dintre diverse categorii profesionale. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, obiectivul este crearea unui sistem unitar și predictibil, fără majorarea cheltuielilor peste nivelul pe care îl poate susține bugetul de stat.

Ministrul a explicat că pentru implementarea reformei este prevăzută o anvelopă financiară de 8 miliarde de lei, sumă care reprezintă aproximativ 4,7% din actuala masă salarială a sectorului public, estimată la 166 de miliarde de lei.

„Să fim siguri că nu cheltuim mai mult decât ne permitem. E vorba de partea de sustenabilitate și asta înseamnă că trebuie să ținem cont de deficitul bugetar de pe anul 2027 și de deficitul bugetar pe termen mediu. Pentru asta a fost calculată această anvelopă financiară de 8 miliarde de lei pe care îi avem la dispoziție pentru implementare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a subliniat că această sumă nu permite majorarea generalizată a tuturor salariilor din sistemul public.

„Având în vedere că sunt 4,7% ca procent de creștere, evident nu ai posibilitatea, cu 4,7%, să ai, de fapt, o lege de creștere salarială. Asta este foarte important de menționat încă de la început, că nu poți, cu 8 miliarde, să crești toată grila salarială”, a precizat ministrul.

Aplicarea integrală a Legii 153 ar necesita peste 20 de miliarde de lei suplimentar

În intervenția sa, ministrul Muncii a explicat că actuala Lege 153 privind salarizarea unitară nu a fost niciodată implementată complet, iar diferența dintre ceea ce prevede actul normativ și fondurile disponibile a devenit semnificativă.

Potrivit lui Pîslaru, după aproape un deceniu de la adoptare, legea este aplicată doar parțial, iar costurile necesare pentru finalizarea implementării depășesc cu mult resursele bugetare existente.

„Noi acum suntem pe Legea 153 cam la 60% implementare. Atât s-a putut. După 9 ani de zile de Legea 153, suntem la 60%-70% implementare, în condițiile în care bugetul Legii 153 a fost atunci de 55 de miliarde de lei”, a spus Dragoș Pîslaru.

Ministrul a arătat că diferența necesară pentru aplicarea integrală a actualelor grile salariale este estimată la aproximativ 20 de miliarde de lei.

„Acum, practic, există o diferență de circa 20 de miliarde de lei care ar fi fost necesară să implementezi Legea 153 așa cum era. Și lucrurile acestea coincid cu calculele pe care le-a făcut și Banca Mondială”, a declarat oficialul.

Acesta a adăugat că estimările realizate de experții internaționali indică o nevoie financiară chiar mai mare.

„Banca Mondială a spus că, dacă vrei să avem o legislație prin care toate salariile să fie făcute unitar și niciun salariu să nu rămână «înghețat», ar fi fost nevoie de circa 23 de miliarde de lei”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Costurile generate de inechitățile salariale cresc de la an la an

Ministrul a susținut că reforma nu este determinată exclusiv de obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci și de costurile tot mai mari generate de actualul sistem.

Potrivit acestuia, menținerea diferențelor salariale și a tratamentului neuniform între categorii profesionale produce efecte financiare importante pentru bugetul de stat.

„Dacă nu încercăm să rezolvăm aceste disfuncționalități, aceste inechități și să legăm grilele din nou între ele, asta ne costă din ce în ce mai mult în fiecare an”, a explicat ministrul.

Dragoș Pîslaru a precizat că statul are deja obligații financiare de miliarde de lei rezultate din litigii privind salarizarea.

„Deja avem acum 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești. 5 miliarde vin din sectorul de justiție, 2 miliarde din celelalte sectoare. Estimarea este că această sumă să ajungă spre 10 miliarde dacă nu corectăm, printr-o legislație unitară, aceste elemente”, a declarat oficialul.

El a avertizat că lipsa unei reforme ar putea alimenta noi presiuni bugetare în anii electorali, prin acordarea unor majorări punctuale pentru anumite categorii profesionale, ceea ce ar accentua dezechilibrele existente și ar îngreuna procesul de reducere a deficitului public.