Cum mai trăiesc românii? INS: O gospodărie a avut în medie venituri de 9.454 lei şi cheltuieli de 8.075 lei

În trimestrul IV 2025, gospodăriile din România au înregistrat creșteri semnificative ale veniturilor medii lunare, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Veniturile totale au ajuns la 9.454 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au urmat creșteri moderate, în principal pentru consum și taxe.

Veniturile medii lunare ale gospodăriilor au crescut în trimestrul IV 2025 cu peste 10%, față de anul precedent

Veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor au înregistrat în trimestrul IV 2025, în termeni nominali, 9.454 lei pe gospodărie, ceea ce corespunde unui venit de 3.804 lei pe persoană. Aceasta reprezintă o creștere de 0,4% atât pe gospodărie, cât și pe persoană, comparativ cu trimestrul III 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile totale medii lunare au crescut cu 10,3% pe gospodărie și cu 11,1% pe persoană, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în aceeași perioadă de 8.075 lei pe gospodărie și 3.249 lei pe persoană, reprezentând 85,4% din veniturile totale. Acestea au scăzut ușor, cu 4 lei pe gospodărie, față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul IV 2024, cheltuielile medii lunare au crescut cu 11% pe gospodărie și cu 11,7% pe persoană.

Veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei pe gospodărie și 3.566 lei pe persoană, în ușoară scădere de 0,2% față de trimestrul III 2025, în timp ce veniturile în natură au crescut cu 10,5%, atingând 591 lei pe gospodărie și 238 lei pe persoană.

Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat principala sursă de venit, cu 6.466 lei pe gospodărie lunar, echivalentul a 68,4% din veniturile totale, menținându-se la același nivel ca în trimestrul precedent. La formarea veniturilor totale au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale, care au reprezentat 1.877 lei pe gospodărie lunar, respectiv 19,8% din veniturile totale (față de 20,1% în trimestrul III 2025), și veniturile în natură, în valoare de 591 lei pe gospodărie lunar, cu o pondere de 6,3% (față de 5,7% în trimestrul precedent). Veniturile în natură includ atât valoarea beneficiilor în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale (1,2%), cât și valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,1%).

Diferențele între mediul urban și rural sunt semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe persoană a atins 4.511 lei, de 1,5 ori mai mult decât în mediul rural. În structura veniturilor, salariile brute și alte drepturi salariale au avut o pondere de 74,2% în mediul urban, cu 14,9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural. În schimb, în mediul rural, veniturile din prestații sociale au reprezentat 21,4%, cu 2,6 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban, iar ponderea veniturilor în natură a fost de 10,5%, de aproape trei ori mai mare decât în mediul urban.

Cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor au crescut ușor în trimestrul IV 2025, consumul și taxele reprezentând principalele destinații

În trimestrul IV 2025, cheltuielile bănești medii lunare ale gospodăriilor au fost de 7.594 lei pe gospodărie, echivalentul a 3.056 lei pe persoană, în scădere cu 0,8% față de trimestrul III 2025. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost, în aceeași perioadă, de 480 lei pe gospodărie lunar, respectiv 193 lei pe persoană, în creștere cu 14,3% comparativ cu trimestrul precedent.

Principalele destinații ale cheltuielilor gospodăriilor în trimestrul IV 2025 au fost consumul propriu, care include atât cheltuielile bănești de consum, cât și contravaloarea consumului uman din resurse proprii, în valoare de 4.834 lei lunar pe gospodărie, reprezentând 59,9% din totalul cheltuielilor, și transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale, sub formă de impozite, contribuții, cotizații și taxe, care au însumat 2.711 lei pe gospodărie, adică 33,6%. Cheltuielile legate de producția gospodăriei, incluzând cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii, au fost mult mai reduse, 174 lei pe gospodărie, reprezentând 2,1% din total.

Diferențele între mediul urban și rural sunt semnificative. În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au fost de 9.144 lei, mai mari cu 1,3 ori decât în mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.825 lei lunar, de 1,4 ori mai mari decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor, în mediul urban ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,8%, cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural. În mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,9%, de patru ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au deținut o pondere importantă în cheltuielile totale medii lunare, în valoare de 1.555 lei pe gospodărie (32,2%). Urmează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, în valoare de 761 lei pe gospodărie, cu o pondere de 15,7%, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, 379 lei pe gospodărie, și cheltuielile pentru transport, 339 lei pe gospodărie, reprezentând 7% din cheltuielile totale de consum medii lunare. Cheltuielile pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței au fost de 328 lei pe gospodărie, iar cele pentru sănătate de 322 lei, cu ponderi de 6,8% și respectiv 6,7%. Cele mai mici cheltuieli au fost pentru educație, de numai 26 lei pe gospodărie, reprezentând 0,5% din totalul cheltuielilor de consum medii lunare.

Masa de Paşte, mai costisitoare decât anul trecut. Lista singurelor produse alimentare care s-au ieftinit

Comparativ cu februarie 2025, în februarie 2026 cele mai semnificative creșteri de preț s-au înregistrat la pudra de cacao, care s-a scumpit cu 46,33%, și la ciocolată, cu o majorare de 29,02%. Alte ingrediente esențiale pentru preparatele tradiționale de Paște au înregistrat, de asemenea, creșteri importante: miezul de nucă s-a scumpit cu 17,48%, iar cozonacul cu 15,66%. Ouăle au înregistrat o creștere de 14,3%, iar pâinea s-a scumpit cu 10,12%.

Alte produse utilizate frecvent în preparatele specifice sărbătorilor au consemnat majorări mai moderate: rahat simplu sau mixt (+9,11%), carne de oaie și miel (+8,85%), esență de rom (+7,68%) și vin (+6,9%). Brânzeturile au avut creșteri mai reduse, brânza de vacă (telemea) cu 6,33%, iar brânza de oaie (telemea) cu 3,69%.

Unele produse proaspete au avut evoluții temperate sau chiar scăderi de preț. Ceapa verde s-a scumpit cu 2,78%, salata verde cu 1,8%, în timp ce ridichile de lună s-au ieftinit cu 5,51%. Astfel, scumpirile au fost mai pronunțate pentru produsele de bază și ingrediente pentru sărbători, în timp ce legumele proaspete au avut variații mai moderate sau chiar negative.

„Am intrat în săptămâna patimilor financiare pentru români, din perspectiva sărbătorilor de Paşte. Pentru mulţi dintre români, următoarele zile reprezintă o adevărată cursă în căutarea celor mai ieftine produse specifice sărbătorilor, a promoţiilor şi a celor mai bune oferte pe care marile magazine le listează în această perioadă.

Vestea bună este că, în această perioadă, marile magazine au venit cu discount-uri semnificative, nu din tentativa de a-şi asigura un câştig mai mare, ci din tentativa de a face vânzări, în volum în principal, având în vedere scăderea puternică a consumului şi a comerţului din ultimele două-trei luni. Mulţi dintre producătorii de alimente, dar şi retailerii, încearcă astfel să-şi salveze cifra de afaceri, în condiţiile în care nu se poate vorbi de profit, într-o perioadă în care toate costurile operaţionale cresc de la o zi la alta.

Ne aşteptăm ca vânzările în volum să scadă şi să atingă un minim al ultimilor cinci ani, mai ales la produsele specifice sărbătorilor, ca o consecinţă a scăderii semnificative a puterii de cumpărare pentru majoritatea românilor.

O familie cu doi copii are nevoie, probabil, de aceste sărbători, de cel puţin 1.000-1.200 de lei pentru a-şi asigura toate cele necesare, de la carnea de miel şi ouă roşii, la băuturi alcoolice, care s-au scumpit foarte mult.

Ce să mai vorbim de cadourile pentru copii, care sunt din ce în ce mai scumpe? Altfel spus, e un Paşte la suta de grame, un Paşte în care vânzările se fac în special la bucată. Vedeţi inclusiv aceste oferte cu cozonac la felie, disponibile în tot mai multe magazine”, a explicat consultantul economic Adrian Negrescu pentru Agerpres.