Cu un guvern PSD-AUR, economia României va fi afectată. Investitorii se tem că reformele ar putea fi abandonate

Cu un guvern PSD-AUR, economia României va fi afectată, avertizează analistul financiar Sorin Dinu. Investitorii se tem că reformele ar putea fi abandonate.

Un guvern PSD-AUR NU este soluția pentru economia României, avertizează economiștii

Un guvern PSD-AUR nu este soluția pentru economia României, susține analistul financiar Sorin Dinu.

Demiterea Cabinetului Bolojan nu a provocat un haos financiar generalizat, dar a lăsat urme vizibile pe cursul de schimb.

Cursul valutar anunţat de Banca Naţională a României (BNR) miercuri, 6 mai 2026, a indicat o nouă depreciere a leului în raport cu moneda euro. În jurul orei 13:00, 1 eruo era tranzacţionat la aproximativ 5,26 lei, marcând cel mai ridicat nivel înregistrat până acum pe această piaţă. Evoluţia din ultimele zile arată o depreciere rapidă a monedei naţionale, pe fondul instabilităţii politice şi al tensiunilor din piaţa financiară.

Pe piețele externe, dobânzile la împrumuturile României au crescut ușor, dar fără a atinge niveluri alarmante.

Bursa de Valori București (BVB) a rămas pe o direcție pozitivă, majoritatea indicilor fiind pe „verde”.

Analistul financiar Sorin Dinu avertizează că investitorii nu sunt preocupați atât de numele celor care conduc, cât de continuitatea reformelor și a banilor din PNRR. Potrivit spuselor sale, adevăratul test va fi formarea noului guvern. Dacă va rezulta un guvern care abandonează procesul de modernizare, încrederea s-ar putea prăbuși instantaneu, provocând vânzări masive de active și o cădere a bursei.

„Dacă mâine apare un guvern PSD, susținut de AUR, o să vedem că Bursa o să cadă. Adică, ne-am întors la situaţia de acum un an”, susține Dinu.

PSD nu va colabora cu AUR și nu va susține un premier propus de acest partid

Cu o zi în urmă, liderul PSD, Sorin Grindeanu a declarat la „Euronews” că partidul său nu va colabora cu AUR și că nu va susține un premier propus de acest partid politic. PSD nu acceptă nici varianta în care ar face parte dintr-un guvern minoritar și nici situația în care ar susține un astfel de guvern din afara lui.

Despre posibile alegeri anticipate, Grindeanu a recunoscut că acestea ar putea avea loc doar dacă sunt îndepliniți mai mulți pași constituționali, cum ar fi căderea a trei guverne și dizolvarea Parlamentului de către președinte. Totuși, președintele a spus deja că nu susține această variantă, deci alegerile anticipate nu sunt posibile în practică.

„Direcția pe care România mergea era proastă, acest lucru se vede în viața de zi cu zi a românilor. Noi am discutat în aceste săptămâni posibile scenarii ca rezultat al trecerii moțiunii de cenzură. PSD este deschis și are toate variantele în față. Poate fi o coaliție cu partidele pro-occidentale sau poate rămâne în opoziție. Poate să existe varianta care să nu aibă în majoritate PSD sau să fie PSD parte a unei coaliții de guvernare. O coaliție care să cuprindă partidele pro-occidentale. Am exclus varianta ca PSD să fie parte a unui guvern minoritar. Nici varianta prin care PSD susține varianta unui guvern minoritar nu este una pe care să o putem accepta. Nu este un Guvern stabil. Varianta asta duce rapid pentru căutarea unei alte variante în toamnă. Trebuie să găsim rapid o soluție. Nu se învârte lumea în jurul unui singur om. Nimeni nu e Mesia, nimeni nu este de neînlocuit în poziția de a dicta întreaga scenă politică. De la un premier dat de PSD, până la a merge în opoziție. Excludem varianta unui guvern minoritar”, a declarat Grindeanu.

PSD propune un guvern minoritar PSD–UDMR, cu premier tehnocrat

Surse politice informau ieri, 6 mai 2026, că președintele Nicușor Dan ar putea primi din partea PSD o propunere pentru formarea unui guvern minoritar PSD–UDMR. În această variantă, funcția de prim-ministru ar urma să fie ocupată de un tehnocrat, nu de un membru de partid, pentru a evita acuzațiile politice legate de schimbarea actualei conduceri guvernamentale, inclusiv a lui Ilie Bolojan.

În acest context, ar fi avut loc discuții între Hunor și Grindeanu. UDMR ar fi interesată să rămână la guvernare, dar respinge ideea de a face parte dintr-un Executiv care ar putea fi susținut în Parlament de AUR.

România riscă să ajungă la nivel de „junk”

Tensiunile politice apărute după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au început să afecteze direct economia, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-o intervenție la Digi24. Potrivit spuselor sale, România riscă să fie sancționată de investitori dacă renunță la reducerea deficitului bugetar.

Reacția pieței valutare era de așteptat, a spus el, având în vedere instabilitatea politică și problemele economice deja existente. Conform lui, tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică. Totuși, astfel de tensiuni sunt normale într-o economie cu dezechilibre mari, cum sunt deficitul bugetar și deficitul extern. Piața valutară este cea mai sensibilă, chiar mai sensibilă decât bursa pentru că reacționează rapid la schimbări. Deprecierea leului duce la creșterea prețurilor la importuri și afectează viața oamenilor.

Cel mai mare risc este oprirea procesului de reducere a deficitului bugetar, a avertizat el.

În opinia sa, România are nevoie cât mai rapid de un nou guvern care să continue reducerea deficitului bugetar și să folosească mai bine banii europeni. Banca Națională a României (BNR) nu poate rezolva singură toate problemele economiei și nu are mijloace „magice” pentru a corecta greșelile politicilor guvernamentale, a punctat el.

Dăianu a avertizat că ar fi periculos ca România să ajungă la statutul de „junk” (nerecomandat pentru investiții), mai ales că în prezent are încă statut de „investment grade”, adică este considerată o țară relativ sigură pentru investitori.

„Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă pentru că exista perspectiva unei corecții bugetare importante, începută încă de anul trecut, iar bugetul pentru acest an a fost construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. În aceste condiții, tensiunile de pe piața valutară sunt firești, mai ales într-o economie precum cea a României, care are dezechilibre majore, atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și deficitul extern, adică deficitul de cont curent. Nu este surprinzător că am ajuns în această situație. (…) Este cea mai nervoasă piață, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, pentru că acolo există jucători cu experiență, care lucrează cu orizonturi de timp mai lungi și nu vând sau cumpără în mod speculativ. Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români. Dar riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție.

O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum. Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, chiar să gândești un program de acțiuni care să vizeze o întărire a economiei. Dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică. Care relansare economică când noi trebuie să reducem deficitul bugetar? Nu să rămânem la 6% din produsul intern. Sau deziderate de genul să reducem taxe și impozite. Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.

Cum să nu fie important deficitul bugetar? Personajele care spun că nu contează deficitul bugetar sunt aceleași care condamnă împrumuturile mari pe care le face România. Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice la un moment dat. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate. Ceaușescu a încercat ca România să nu mai facă împrumuturi. Și-a introdus o politică, care a adus beznă și multe necazuri populației din România. Atunci a încercat practic să nu mai existe datorie publică. Noi nu avem ce să facem. Oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 9% în 2024 ar trebui să tacă din gură. Pentru că și în 2025, în pofida unei ajustări importante, am rămas cu nivelul cel mai înalt din Uniunea Europeană. Nu avem ce să facem. Aceasta este realitatea. Nu vom primi pomeni.

Sigur că este esențial că țara are buget. Criza nu a izbucnit într-o perioadă în care se construia bugetul. Avem rezultate bune pe primul trimestru și, dacă nu am fi avut și acest război urât din Orientul Mijlociu, care a produs daune în toată economia globală, am fi asistat mai rapid la o dezinflație, adică la o scădere importantă a inflației în România. Eu sunt convins că execuția bugetară va arăta că suntem pe drumul cel bun. Sunt oameni în administrația publică care vor face în așa fel încât să absorbim banii europeni, chiar dacă este probabil să nu putem capitaliza întreaga sumă disponibilă din PNRR. Spre deosebire de alte țări, unde vin și pleacă guverne, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente. Chiar dacă, finalmente, țara va avea un guvern, pentru că nu poți să rămâi cu administrație publică fără un guvern la vârf, vă spun că putea să fie evitat acest eveniment urât dacă exista respect față de situația cetățenilor și înțelegere adâncă a consecințelor acestei crize. Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Și noi ne gândim la 2028. Fără îndoială că politicienii se gândesc la runde viitoare de alegeri, dar măcar să nu spună. Și să spună ceea ce trebuie făcut în momentul de față.

Criza politică de acum putea să fie evitată. Dar această constatare face parte din istorie. Acum contează ce trebuie făcut pentru a nu se curma procesul de consolidare fiscală, de care depind credibilitatea ţării, accesul la finanţare şi refinanţare. Ar fi foarte rău ca România să sufere o deteriorare a riscului suveran, să ajungă la nivel de „junk”, acum avem, totuşi, un investment grade. Deja se aud în spaţiul public tot felul de idei năstruşnice, care ar agrava din nou starea bugetului public. Ţara trebuie să fie guvernată acum, cu responsabilitate şi luciditate. Este bine că avem un buget pentru 2026 care prevede un deficit bugetar de circa 6,2% din PIB. Reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 (calculate pe angajamente – ESA) este o corecţie majoră, dar mai este cale lungă până la reperul de 3% din PIB, să ajungem la un surplus primar al bugetului, adică înainte de plata dobânzilor în contul datoriei publice. Datoria publică nu trebuie să scape de sub control. Corecţia aceasta mare a deficitului bugetar se va face gradual, până la finele deceniului. Este de dorit să existe un nou guvern cât mai repede posibil; un guvern care să continue procesul de reducere a deficitului bugetar, să absoarbă cât mai mult din resursele europene -PNRR şi fonduri structurale şi de coeziune-, să gestioneze cu înţelepciune programul SAFE, să avem un offset cât mai mare, care să învioreze industria de apărare autohtonă, şi să se ocupe de reforme administrative şi instituţionale necesare. Între aceste reforme este de subliniat cadrul instituţional şi normativ care să permită o creştere substanţială a veniturilor fiscale, ce sunt între cele mai joase din UE. Cu un guvern responsabil se va stăvili şi deprecierea de pe piaţa valutară, iar dezinflaţia se va vedea în partea a doua a anului. Trebuie să ne ajutăm acasă cât mai mult, deoarece greutăţi sunt peste tot în lume, inclusiv din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, a precizat Dăianu.